Cine e cu adevărat intelectual în România? Şi de ce trebuie smotocit, strivit,alungat, distrus, hăituit intelectualul român? Şi cine trebuie considerat cu adevărat intelectual când, se ştie, intelectualii români de-a lungului timpului, au avut rătăciri, frici omeneşti, derapaje, nebunii. Intelectualii români de-a lungul timpului au fost și ei mereu scindaţi în grupuri, găşti, singurătăţi, cumetreli, orientări, şcoli, pustietăţi.
Dar cum de s-a făcut că mocneşte o ură latentă împotriva intelectualului în această ţară numită România? Şi are cineva o definiţie valabilă? Şi de ce intelectualii s-au păruit, s-au războit, s-au dat în gât, s-au trimis unii pe alţii la moarte, s-au umilit, s-au vândut sau au murit aproximativ eroic, sau au trăit foarte bine mersi ştiind să se dea pe după vremuri, aşa cum se vede cu ochiul liber astăzi?! Şi care dintre intelectualii din toate timpurile din această ţară are dreptul de a fi cu adevărat considerat un intelectual?
Oare nu este cumva pe undeva o rătăcire? Şi România nu este cumva în derivă pentru că cei care afirmă şi se bat cu pumnul în piept că sunt intelectuali nu au nici un proiect valabil intitulat România?! Şi atunci, aşa cum se vede, golanii, trădătorii de ţară, curvele şi muhaielile, cozile de topor şi nebunii fac ce vor cu această Românie golită de sens?! Astfel că se întâmplă de tot felul! Uite, de exemplu. Ce exemplu? Ăsta care vine acum, că poate o mai fi fost cândva. Când a venit balena albă pe Dâmbovița, femeile din București au visat un bărbat roșcovan care le făcea o curte nebună dăruindu-le un munte de flori de primăvară.
Primăvară? Dar era vară, ah, ce vară! Moby Dick era foarte relaxată și a stat de vorbă cu toată lumea, fără deosebire. Normal că a fost ceva îmbulzeală. PNL-iștii, mai cu moț, au venit cu mic cu mare, cu președintele lor, vezi bine, PSD-iștii și ei, s-au înființat de îndată, zicând sus și tare că s-au convertit la occidentalism.
Erau și USR-istii, globaliști sadea, și ecologiștii, cam bramburiți, cam fără de direcție, oamenii lui Băse, și ei, cam fără cap și coadă. Un satelit american ne filma la greu, o dronă sovietică bâzâia prin văzduh, ministrul de război se ținea de braț cu ministrul de război din NATO și cu ministrul de război de la Moscova și cu încă vreo doi, trei miniștri de război din Asia și din America de Sud. S-au făcut filme, lumea și-a făcut selfie, au venit și niște circari din Boston, și niște fanfaragii din Varșovia. Au venit niște sindicaliști din Guadelupe. Moby Dick era mai tare decât Nostradamus, mai simpatică decât Bill Gates, mai inspirată decât Dostoievski, mai cu lipici decât Madonna, mai așa și pe dincolo. A fost, cu alte cuvinte, o vară foarte mișto. În cele din urmă, ne-a cam speriat, că Moby Dick ne-a zis mai în glumă, mai în serios, că, la sfârșit, adică atunci când se va sfârși toată tevatura, o să ne înghită pe toți, cu tot cu parlament, guvern, președinte, servicii secrete și servicii de salubritate. Că o să înghită toată planeta, și stelele, și întreg universul. Băi, faceți dracu’ ceva lumină, că ne lovim de jobenul lui Iona, a strigat Horațiu Mălăele în timp ce pluteam prin burta balenei. Și se făcu lumină.
Stimată doamnă Moby cu Dric
Subsemnatul, cunoscută cu antecedente, pe care, din considerente estetice si lingvistice, nu le pot mentiona in scris ci, numai verbal, prin telefon, fără masca si fără retentie de apa plata imbuteliata in zona inghinala, va rog respectuos sa-l înghițit de dușmanul meu de clasa primară, care, fiind complexat de atitudinea mea vioaie si plina de viata, din timpul orei de sport, cand din cauza vitezei excesive ma opream in gardul de beton, care delimita pista de atletism si ma invineteam, fără niciun motiv, bine întemeiat, urla de bucurie vazandu-ma cu ochii echimozati de durere si cu capul grav avariat fizic si intelectual, de nu mai puteam face fata orelor de matematică cand eram scos la tabla, ca s-o sterg de creta si de praful care s-a ales de necunoscute si s-a așezat pe ea, fără să țină seama de observațiile pertinente ale femeii de serviciu de pe palier, femeie ce nu numai ca era bine intenționați dar, ne si invata lucruri de folos in viata de zi cu zi, din pauzele dintre ore. Sa stii, draga balenă ca acest individ locuieste într-o vilă proprietate de la tatăl său care este si va fi un cetățean rau flambat si cu porniri de om fără morala si fără minte multa si concentrată în zona de deasupra gâtului, foarte dezvoltat de fost luptător de sumo si sumit NATO, care ne-a adus, zice el libertate si democratie, în care eu nu ma pot manifesta plenar si nici total,ci nu mai parțial si pe bucăți si, nici alea totale ci, doar asa de ochii lumii a treia, pe care eu am simpatizat-o inca din tinerețea copilăriei mele, de viitor cetățean al patriei mele scumpe si dragi. Aveti atașată adresa numitului. Cu stima si cu mari speranțe, al dumneavoastra admirator Charlie Dichisită.
„Paste fericit”, va doresdumneavoastra si redacției ziarului. Dumnezeu sa va ocrotească harul cu care ne încântați de fiecare dată. Christos a înviat!
Unii intelectuali, cultivati in subcrepuscul, rataciti din calea lor au preferat sa-si ia lumina de prin alte zari, lasandu-se corditi de tot si toti ce-i sunt straini de-a lor fiinta si de-al lor neam. O cale a nefiintei data de lumina unui alt tip de fiinta
Sa aprindem Lumina in fiinta noastra, s-o tinem vie, spre ai orbii pe cei ce sunt pierduti spre nefiinta.
Pentru prima data incepuse si Ovidiu B un articol care parea ca are un subiect si o idee buna ceva gen „de ce nu avem si noi romanii niste intelectuali care sa faca ceva pentru poporul asta”. Si pe urma ideea s-a pierdut articolul a luat-o pe campii fara solutii fara nimic. D-aia nu avem intelectuali pentru ca saracii nu pot sa gandeasca ceva pana la capat si d-aia mocneste o ura impotriva lor pentru ca sunt absolut useless sau il pupa in dos pe base pe codruta, pe werner pe voiculescu etc etc.
@Statul securist…, n-ai inteles ca autorul ne-a incantat in prima parte pentru ca inca nu-i sarise dopul sticlei pe care o inghitise? De obicei scrie dupa ce intra in coma alcoolica.
„intelectualul roman” e cam corcit,
asa a iesit din Comunism,e suferind de add-deficit masiv de atentie,
saracutzu nu poate gandi 3 minute-n sir ca incepe cu lozincile.
„intelectualul roman” e si el un truditor,un „muncitor al gandirii”.
de obicei e deja semi-stilat,nu scuipa seminte cand vorbeste cu tine.
plagiaza inca prost,trece sursa la bibliografie.
nu va suparati, acea nebunie de poza e expusa undeva? nu ca as cumpara-o, dar are efect educational, poate face si bine…