
Prăznuit la o zi distanță de Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, pe 27 octombrie, Sfântul Dimitrie Basarabov străjuiește de aproape 250 de ani în țara noastră, ocrotind pământul românesc.
Un detaliu privind înfățișarea sa, puțin cunoscut, consemnează o întâmplare care arată din ce motiv Sf. Dimitrie, prăznuit astăzi, la 27 octombrie, apare în multe icoane desculț.
Încă de când era mic copil, Sfântul Dimitrie era trimis cu vacile la păscut și, într-una dintre zile, a călcat cu piciorul într-un cuib de pasăre omorând din greşeală puii, potrivit „Viețile sfinților cu povățuiri zilnice”.
Fie vară, fie iarnă, de atunci și-a purtat piciorul respectiv neîncălțat, iar cu celălalt înfăşurat în cârpe sărăcăcioase, cum era obiceiul păstorilor.
Deși involuntar, Sf. Dimitrie Basarabov și-a asumat acest mod neobișnuit de pocăință, arătând cât de mult suferea pentru bietele vietăți.
Născut în secolul al XIII-lea, în satul Basarabovo din Bulgaria, a fost atras de asprimea vieţii călugărești, s-a retras într-una dintre chiliile săpate în stâncile de pe malul râului Lom.
Și-a dedicat viața privegherii și vieții ascetice și a știut când avea să treacă la cele veșnice. A fost descoperit însă după 300 de ani, în urma unei inundații.
Trupul i-a fost purtat de curenți până când, într-o noapte, sfântul s-a arătat în vis unei fetițe chinuite de un duh necurat și i-a promis că o va tămădui dacă va merge la râu.
Mai târziu au fost dus la biserica satului Basarabov.
Domnii Ţării Româneşti doreau să-i aducă însă moaştele la Târgovişte, spre mângâierea credincioşilor, dar n-a putut, căci sfântul nu voia să părăsească pământul natal.
În timpul războiului ruso-turc din Balcani (1769-1774), generalul rus Petru Salticov a luat sfintele moaşte să le ducă în Rusia.
La stăruinţa unui bun creştin român, Hagi Dimitrie, moaştele Sfântului Dimitrie au fost atunci dăruite Ţării Româneşti şi aşezate cu mare cinste în Catedrala mitropolitană din Bucureşti, unde se află şi astăzi.
Energia pamantului. Toti erau „conectati” la divinitatea din ei. Asa se insanatoseau, asa „vedeau”, asa „comunicau”, prin energia luata din pamant.