Noul turneu european al preşedintelui Donald Trump va rămâne în istorie prin mai multe premiere, care nu vor fi ocolite de comentatori şi analişti. Astfel, pentru prima oară în istoria instituției Primei Doamne a SUA, nevasta unui şef al Casei Albe a rostit o alocuţiune la începutul unui miting desfăşurat într-o ţară străină, după care a dat cuvântul soţului ei. Este ceea ce a făcut Melania Trump joi la Varşovia.
Tot pentru prima oară după 1989, acelaşi Trump este primul preşedinte american care, aflat în capitala poloneză, nu a vizitat memorialul dedicat revoltei din ghetoul din Varşovia, acest lucru făcându-l fiica sa, Ivanka. Pentru acest gest, liderii comunităţii evreieşti din Polonia criticându-l serios, aplaudând, în schimb, gestul Ivankăi. Şirul premierelor a continuat la Summitul G20 din Hamburg, unde, la şedinţa de sâmbătă, Trump a fost reprezentat de Ivanka, e adevărat, consilieră la Casa Albă, fapt ce i-a alimentat pe cei care susţin că adevărata Primă Doamnă a SUA ar fi ea, şi nu Melania.
Trump, atenționat de soție că se lungește cu vorba
Lista premierelor se încheie cu întâia întâlnire a preşedinţilor Vladimir Putin şi Donald Trump, ce a avut loc în marja reuniunii G20, cu siguranţă evenimentul care a polarizat atenţia întregii lumi. A fost justificată această aşteptare a primei strângeri de mână între cei doi lideri? Credem că da. Mai întâi, dacă avem în vedere durata ei. Iniţial, partea americană a anunţat că va fi de 35 de minute, iar cea rusă a vorbit despre o oră, pentru ca, în final, să dureze peste 2h15. Potrivit unor surse ruseşti, întrucât discuţia se lungea, iar programul lui Trump, ca şi al lui Putin, de altfel, era periclitat, Melania a intrat de câteva ori în cameră, spre a-şi atenţiona soţul despre întârzierea provocată. La rândul lui, după încheierea întrevederii, Putin i-a cerut scuze premierului japonez cu care avea programate convorbiri.
Lumea se schimbă
Putin şi Trump nu au stat atât timp faţă în faţă pentru a vorbi despre vreme, sport sau jocuri de societate. Că lucrurile au stat altfel o dovedesc subiectele pe care ei au declarat că le-au discutat: Siria, programul nuclear nord-coreean, aşa-zisa ingerinţă rusă în procesul electoral prezidenţial american, situaţia din Ucraina, lupta antiteroristă şi cea împotriva cyberatacurilor. Cu siguranţă, în spatele uşilor închise, liderii de la Casa Albă şi Kremlin au abordat şi alte subiecte externe sensibile, ceea ce este în tradiţia summiturilor ruso-americane, despre a căror ordine de zi ascunsă am aflat peste timp.
Avem în vedere ceea ce declara, chiar înaintea întrevederii, Iuri Uşakov, consilier la Kremlin, pentru care „această întâlnire (…) este crucială pentru stabilitatea şi securitatea internaţională“. Mai trebuie semnalată, ca un factor important în realizarea unor înţelegeri, existenţa unor relaţii personale bune între doi lideri mondiali, adică exact ceea ce au căutat cei doi acum, în primele lor convorbiri, fiecare fiind conştient că este angajat într-o cursă cu obstacole. În acest sens, secretarul de Stat american Rex Tillerson vorbea despre „schimburi viguroase de păreri“, dar şi despre o „alchimie pozitivă“, în vreme ce Trump însuşi afirma că vrea să găsească modalităţi de a conlucra cu omologul său rus.
Dincolo de declaraţiile celor doi şi ale şefilor diplomaţiilor din cele două ţări, Serghei Lavrov şi Rex Tillerson, dar şi de primele sale rezultate, avem în vedere armistiţiul din Siria, pare că ambele părţi fac paşi concreţi spre o restabilire a sferelor lor de influenţă, aşa cum ceruse Moscova în luna mai 2015, când celebra încheierea celui de Al Doilea Război Mondial, şi cum îşi prefigura obiectivele internaţionale Trump odată ajuns la Casa Albă.
În acest sens, acordul privind armistiţiul din Siria pare a deschide drumul. Evident, el a fost discutat cu mult înaintea acestei întrevederi, dar modul cum a fost pregătit şi prevederile lui arată că cei doi lideri mondiali doresc să facă „jocurile“, iar regulile lor să le stabilească tot ei. Să nu ne amăgim cu formule precum „parteneriat“, colegi de „dialog“, „concertare“ etc. Da, lumea s-a schimbat, au apărut alţi lideri, dar esenţa şi principiile intereselor marilor puteri transcend mereu zona de abordare.
Putin a negat din nou implicarea în alegerile din SUA
Este, într-un fel, şi perspectiva din care a fost aşteptată la Moscova această întâlnire, dat fiind că se dorea relansarea relaţiilor bilaterale. Ea era aşteptată de şase luni şi a stârnit un interes aparte. Judecând şi după declaraţiile publice ale lui Lavrov, este clar că în centrul atenţiei s-au aflat în principal probleme internaţionale. În percepţia Moscovei, la Casa Albă au intervenit unele nuanţări interesante. Astfel, precizările făcute de Putin la conferinţa sa de presă arată că poziţia SUA în problema siriană „a devenit mai pragmatică“, lucru reflectat în înțelegerea privind încheierea Memorandumului ruso-americano-iordanian. Tot la activul întâlnirii poate fi pusă şi desemnarea de către SUA, la solicitarea Moscovei, a unui reprezentant special care se va implica în reglementarea problemei ucrainene. De notat că Moscova nu a evitat să lipsească de pe agenda discuţiilor problema care continuă să preocupe unele cercuri din SUA – măsura în care Rusia s-a implicat în alegerile prezidenţiale americane. Kremlinul ştie că precizările sale vin în întâmpinarea poziţiei lui Trump şi nu putea scăpa ocazia, Putin precizând că iniţiativa abordării chestiunii a aparţinut omologului său, care „i-a acordat o mare atenţie, punând mai multe întrebări de natură să clarifice lucrurile“. El a adăugat că „nu există niciun temei să se considere că Rusia s-a implicat în procesul electoral din SUA“ şi a rămas cu impresia că Trump „a luat act de această declaraţie şi a fost de acord“.
Relații personale stabilite
Analiştii au observat că relaţiile bilaterale au fost mai puţin reflectate în declaraţiile publice ale părţii ruse, ele rezumându-se la anunţarea înţelegerii privind urgentarea procedurilor în vederea numirii ambasadorilor celor două ţări în Rusia şi, respectiv, în SUA, ştiindu-se că ambasadorul Serghei Kisliak, cel aflat în centrul acelui scandal referitor la contactarea unor membri ai echipei lui Trump, şi-a încheiat mandatul. Declaraţiile lui Putin au fost de natură să aducă mai multă claritate în privinţa viitorului raporturilor ruso-americane. Referindu-se la relaţiile personale cu preşedintele american, el a spus că acestea „au fost stabilite“, că Trump „cel de la televizor“ se deosebeşte total de Trump „cel real“, care este „foarte concret, percepe adecvat interlocutorul, analizează destul de repede, răspunde la întrebările puse sau la noi elemente ce apar în cursul discuţiei“. „De aceea – a conchis el –, dacă vom construi relaţiile aşa cum s-a desfăşurat discuţia noastră de vineri, avem toate temeiurile să presupunem că vom putea restabili, măcar parţial, nivelul de conlucrare care ne este necesar.“
„Lumea întreagă aștepta această strângere de mână“
O anumită parte a presei moscovite este ditirambică, aceasta proslăvind angajamentul internaţional al lui liderului de la Kremlin şi neezitând să compare – aşa cum face cotidianul Moskovski Komsomoleţ – strângerea de mână Putin – Trump cu cele ale soldaţilor ruşi şi americani, care, în primăvara anului 1945, s-au întâlnit la Torgau, în lupta finală împotriva hileriştilor. „Întâlnire pe Elba“, a titrat ziarul citat, evocând râul care străbate Hamburgul şi Torgau. „Lumea întreagă aştepta această strângere de mână“, a scris, la rândul său, ziarul Komsomolskaia Pravda.
Descrierea făcută de Lavrov întâlnirii celor doi preşedinţi, desfăşurată „într-o atmosferă concretă şi de lucru“, ca şi amintitul răspuns al lui Putin îndreptăţesc Moscova să spere într-o evoluţie pozitivă a relaţiilor cu SUA, ea percepând acest lucru şi ca un semnal pentru comunitatea internaţională. Evident, este un obiectiv dificil şi nimeni nu poate uita că atât Putin, cât şi Trump sunt angajaţi, fiecare în parte, dar şi împeună, într-o cursă cu obstacole de durată.
Vasile Buga, Dumitru Constantin
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.