Sfinții Constantin și Elena: Zi de sărbătoare, 1,5 milioane de români își sărbătoresc onomastica

Ziua de  21 mai reprezintă o zi importantă în calendarul creștin ortodox. Ziua este dedicată cinstirii Sfinților Mari Împărați Constantin și mama sa, Elena, cei întocmai cu Apostolii.

Sfânta Elena este un model pentru regine și împărătese creștine, iar în bisericile ortodoxe este reprezentată iconografic alături de Crucea Mântuitorului.

Moștenirea Sf. Constantin asupra Imperiului și Bisericii

Împăratul Constantin este fondatorul Imperiului Bizantin, cu capitala la Constantinopol, numită după numele său.

În anul 325, împăratul a organizat la Niceea primul Sinod Ecumenic, care stabilește data sărbătorii Paștilor, primele șapte articole din Crez și în care a fost condamnată erezia ariană.

El a condus biserica cu înțelepciune și a înființat legi morale și norme de conviețuire pentru cetățenii imperiului.

Pe patul de moarte, s-a botezat, demonstrând respectul său profund pentru biserică și dorința de a nu-i afecta imaginea.

Împăratul Constantin a contribuit la convertirea multor păgâni la creștinism, la răspândirea creștinismului adevărat, la păstrarea ortodoxiei și mai ales la legile morale.

Sfânta Elena este cunoscută ca fiind cea care a descoperit Crucii Mântuitorului, confirmată printr-un miracol care a readus la viață un mort care s-a atins de cruce.

O bucată din lemnul Sfintei Cruci se păstrează în tezaurul Sfântului Mormânt, fiind obiect de evlavie pentru credincioși.

Cel mai vechi lăcaș de cult de la noi cu hramul Sfinților Împărați este Catedrala Patriarhală din București, ctitorită de Constantin Șerban Basarab, voievodul Țării Românești (1654-1658).

Contribuțiile religioase ale Sf. Constantin și  Elena

Împreună au construit 18 biserici la locuri sfinte, inclusiv

• Biserica Învierii deasupra mormântului Mântuitorului, ridicată de Sfânta Elena
• Biserica din Betleem, păstrată intactă până în prezent
• Biserica de pe Muntele Eleonului (dărâmată, dar cu stâlpi păstrați)
• Biserica din Nazaret și Biserica de la Teca (locul înmulțirii pâinilor)
• Biserica din Sinai, una dintre cele mai vechi, care păstrează documente în limba veche a tracilor

Aproximativ 1,5 milioane de români își sărbătoresc onomastica

Datele Ministerului Afacerilor Interne arată că 1.514.907 români poartă numele de Constantin, Elena sau derivate ale acestora.

Cele mai întâlnite nume în rândul femeilor sunt Elena, purtat de peste 800.000 de persoane, urmată de Lenuţa, aproximativ 60.000 şi Constanţa, cu peste 38.000 de persoane.

Alte nume derivate sunt Constantina, Ela, Eleonora, Helena, Ilinca, Nora, Tanţa, Tina.

Din totalul celor aproximativ 516.500 de bărbați care poartă numele Sf. Împărat Constantin cel Mare, prenumele Constantin este cel mai popular.

Este ales de peste 400.000 de români, fiind urmat de Costel, cu peste 73.000, și de Costică, cu aproximativ 23.000 de persoane.

Printre derivatele mai rar întâlnite se numără Costache și Tinel.