Procurorul general republican John „JB” McCuskey afirmă că Apple a prioritizat imaginea de apărare a confidenţialităţii, notează News.ro. Compania ar fi ales propriile interese comerciale în detrimentul siguranţei copiilor. Alte companii mari, precum Google, Microsoft şi Dropbox, au fost mai proactive, ele utilizând sisteme precum PhotoDNA.
Tehnologia PhotoDNA și retragerea Apple din 2021
Dezvoltat în 2009, PhotoDNA identifică automat imagini CSAM deja raportate autorităţilor. Sistemul funcționează prin „amprentare digitală şi comparare”.
Apple testase în 2021 un mecanism propriu de detectare a CSAM, capabil să raporteze automat conţinutul ilegal din iCloud către autoritățile americane.
Compania a renunţat însă la implementare după critici din partea activiştilor pentru confidenţialitate. Aceștia au avertizat că tehnologia ar putea fi folosită pentru supraveghere guvernamentală sau cenzură.
Presiuni juridice și critici la nivel internațional
Decizia Apple de a abandona sistemul a generat critici în lanţ. În 2024, o organizaţie britanică a acuzat Apple că nu monitorizează corespunzător materialele de abuz. Tot în 2024, mii de supravieţuitori au dat Apple în judecată în California. Aceștia susţin că renunţarea la detectarea automată a permis proliferarea materialelor abuzive.
Dacă procesul din West Virginia va avea succes, Apple ar putea fi forţată să îşi modifice designul produselor. Statul solicită despăgubiri punitive. De asemenea, se cere obligaţia ca Apple să implementeze soluţii eficiente de detectare.
Poziția oficială a companiei Apple
Într-un răspuns pentru CNBC, Apple a declarat că protejarea copiilor este „centrală pentru ceea ce facem”. Compania a subliniat funcţiile existente de control parental. De asemenea, a menționat sistemul Communication Safety. Acesta intervine automat când este detectată nuditate în mesaje sau apeluri FaceTime.
„Inovăm în fiecare zi pentru a combate ameninţările în continuă schimbare. Vrem să menţinem cea mai sigură platformă pentru copii”, a transmis un purtător de cuvânt al companiei.
Subiectele sensibile de pe internet trebuie defalcate in functie de varsta copiilor/tinerilor. De la 1 la 3 anisori, se mentine povestea cu barza. e suficient. De la 3 la 6 ani, se induce ideea ca eventualele mici deosebiri dintre fetite si baietei nu sunt semnificative. De la 6 ani pana pe la 12 ani se va induce ideea ambiguitatii de gen. Dupa varsta asta tineretul internetic trebuie sa fie convins de posibilitatea transformarilor fiziologice prin arta chirurgicala. Urmeaza mandria etalata la parade si materializarea acestei trairi. Pe urma…internetul nu mai raspunde de nimica, fiecare isi duce crucea cum poate si unde poate. Problema cu internetul si copiii e rezolvata.