Sindicaliștii din Guvern solicită un coeficient salarial minim de 3,15 și contestă cifrele privind impactul bugetar

Reprezentanții Sindicatului Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) solicită un coeficient minim de salarizare de 3,15 și demontează matematic argumentul rispei bugetare folosit de Executiv.

De Stefan Lupu - Reporter special
Sindicaliștii din Guvern solicită un coeficient salarial minim de 3,15 și contestă cifrele privind impactul bugetar

Reprezentanții Sindicatului Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) solicită un coeficient minim de salarizare de 3,15 și demontează matematic argumentul rispei bugetare folosit de Executiv.

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) a lansat un atac dur la adresa proiectului noii legi a salarizării unitare, acuzând Executivul de manipulare publică și subevaluare intenționată a specialiștilor din administrația centrală. Într-un comunicat de presă, organizația sindicală solicită ferm ca viitorul act normativ să prevadă un coeficient minim de 3,15 pentru funcțiile de execuție din aparatul de lucru al Guvernului. Reprezentanții angajaților avertizează că ignorarea acestei revendicări va goli ministerele de profesioniști și va transforma actualii guvernanți în „măcelarii administrației publice”.

SAALG respinge folosirea anvelopei salariale brute ca pretext pentru subevaluarea administrației centrale. Reacția, printr-un comunicat de presă, vine în contextul în care în spațiul public s-a invocat o sumă brută de aproximativ 166 de miliarde de lei reprezentând cheltuielile salariale totale din sectorul bugetar, cifră folosită de decidenții politici pentru a pune deficitul public pe umerii angajaților de la stat. Sindicaliștii cataloghează această prezentare ca fiind una trunchiată, nedreaptă și lipsită de onestitate instituțională.

Matematica salariului public: Statul își ia înapoi banii prin taxe

În replică la acuzațiile de rispă, SAALG a prezentat o analiză economică la rece care demonstrează că salariile publice nu reprezintă o pierdere netă pentru bugetul general consolidat, ci un circuit financiar extrem de fiscalizat.

Mecanismul de returnare a banilor funcționează pe trei paliere majore:

  • Reținerile directe la sursă: La fiecare 100 de lei achitați ca salariu brut, aproximativ 41,5 lei se întorc instantaneu la stat sub formă de CAS, CASS și impozit pe venit. Aplicat la anvelopa totală de 166 de miliarde de lei, rezultă că 69 de miliarde de lei revin automat în circuitul bugetar.
  • Consumul curent (TVA): Cei aproximativ 1.300.000 de salariați din sectorul public generează prin cumpărăturile zilnice încasări din TVA estimate la 383 de milioane de lei lunar, adică încă 4,6 miliarde de lei anual.
  • Taxe locale și accize: Conform datelor INS privind taxele, rovinietele și accizele, impactul fiscal indirect generat de masa de bugetari aduce statului alte 17 miliarde de lei anual.

„În termeni economici reali, statul nu suportă o pierdere netă de 166 miliarde lei, ci o anvelopă netă efectivă mult mai redusă, situată, orientativ, în jurul valorii de 75 miliarde lei anual, după luarea în considerare a sumelor care se întorc, direct sau indirect, la bugetele publice”, calculează specialiștii SAALG, arătând că salariul public este unul dintre cele mai transparente fluxuri din economie.

CITEȘTE ȘI:

BREAKING Cum arata noile salarii ale bugetarilor cu 4.100 lei valoare de referință

Degradarea statului și dependența de consultanții externi

Reprezentanții sindicatului atrag atenția că refuzul de a acorda coeficientul minim de 3,15 pentru aparatul propriu al Guvernului va avea consecințe pe termen lung, care nu se văd imediat în execuția bugetară curentă, dar se plătesc prin prăbușirea calității actului public. Subevaluarea salarială va accelera exodul creierelor din administrație, provocând pierderea memoriei instituționale.

Sindicaliștii avertizează că un stat slăbit devine dependent de consultanța privată externă, iar procesele vitale precum avizarea legislativă corectă, elaborarea de politici publice coerente, controlul administrativ și, mai ales, atragerea fondurilor europene nerambursabile vor fi blocate sau grav afectate.

„Problema României nu este că specialiștii din centrul administrației statului cer un coeficient minim de 3,15. Problema României este că statul colectează puțin, controlează slab, tolerează evaziunea, menține privilegii politice și apoi le spune angajaților corecți, fiscalizați și transparenți că ei sunt cauza deficitului”, se mai arată în comunicatul de presă. 

Distribuie articolul pe:

2 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.