Sindicatul Guvernului respinge noua lege a salarizării: „Incompletă și nedreaptă”

În același timp, documentul adresat guvernului de către sindicaliști solicită încetarea imediată a discursului politic și mediatic care culpabilizează funcționarii și transferă responsabilitatea deficitului asupra angajaților din administrație.

”Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului vă solicită să încetați prezentarea trunchiată, incompletă și profund nedreaptă a salarizării din sectorul public ca fiind principala problemă bugetară a României și să dispuneți ca orice dezbatere privind noua lege a salarizării să pornească de la date complete, nu de la cifre brute folosite ca instrument de presiune publică asupra salariaților.

Salariile din sectorul public nu sunt o cheltuială netă totală. O parte substanțială se întoarce automat la bugetul de stat

”Ceea ce nu spuneți este că salariile din sectorul public nu reprezintă o cheltuială netă în cuantumul brut invocat. O parte substanțială din această sumă se întoarce automat la bugetul general consolidat sub formă de contribuții sociale și impozit pe venit. În România, la nivelul salariului brut, se datorează, în principiu, CAS de 25%, CASS de 10% și impozit pe venit de 10%, la care se adaugă contribuția asiguratorie pentru muncă datorată de angajator”.

Opoziția dintre salariații publici și privați

”Este(…) incorect să puneți în opoziție sectorul public și sectorul privat, alimentând artificial o falie socială între categorii de salariați care, în realitate, susțin aceeași economie și aceleași bugete publice.

O asemenea comparație brută este profund înșelătoare dacă omite faptul că salariile publice sunt integral declarate, fiscalizate și controlabile, în timp ce o parte a economiei private continuă să fie afectată de muncă nedeclarată, muncă subdeclarată, optimizări fiscale agresive, contracte mascate, externalizări artificiale și forme de remunerare care ocolesc regimul obișnuit al contribuțiilor salariale”, se arată în document.

De ce statul român ”colectează atât de puțin”

”România nu are doar o problemă de cheltuieli. România are, mai ales, o problemă de venituri publice colectate insuficient. Eurostat arată că România se află printre statele membre cu cele mai reduse venituri din taxe și contribuții sociale ca procent din PIB, cu 28,8% din PIB în 2024, față de media UE de 40,4%.

Așadar, înainte de a transforma salariații publici în țapi ispășitori, Guvernul are obligația să explice de ce statul român colectează atât de puțin, de ce tolerează zone largi de economie nefiscalizată și de ce preferă să lovească în veniturile vizibile, declarate și controlate, în loc să urmărească banii care scapă sistematic fiscalizării”, mai arată sindicaliștii.

Salariile și productivitatea

”Ați afirmat că salariile publice trebuie corelate cu productivitatea. Principiul poate fi discutat, dar formularea dumneavoastră este periculoasă dacă este aplicată mecanic administrației publice. Productivitatea unui profesor, medic, polițist, pompier, funcționar public, consilier juridic, expert în fonduri europene sau specialist în achiziții publice nu poate fi măsurată după aceeași logică după care se măsoară producția unei fabrici. Statul nu produce doar bunuri vandabile.

Statul produce legalitate, ordine administrativă, siguranță, educație, sănătate, protecție socială, absorbție de fonduri europene, control, reglementare, servicii publice și încredere instituțională”, mai spun sidicaliștii.

”Nu toate posturile sunt sinecuri”

”Afirmația potrivit căreia România are 1.280.000 de posturi în sectorul public trebuie contextualizată. Nu toate aceste posturi sunt sinecuri, nu toate sunt funcții administrative centrale, nu toate aparțin „aparatului bugetar” în sensul caricatural folosit în discursul public.

În această cifră intră oameni care lucrează în educație, sănătate, ordine publică, administrație locală, asistență socială, instituții de control, servicii esențiale și domenii în care statul are obligații constituționale. A arunca o cifră globală în spațiul public, fără structură, fără diferențiere și fără analiză funcțională, înseamnă a manipula percepția publică.

Dacă există zone în care personalul nu se justifică, dacă există funcții fără activitate reală, posturi politizate, consilii de administrație supradimensionate, cabinete paralele, agenții inutile, funcții de rang înalt fără mandat, sinecuri și structuri decorative, Guvernul are obligația să le identifice nominal și să le elimine. Dar reforma nu se poate face prin stigmatizarea generală a tuturor angajaților publici”, susține Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului

„Cheltuieli salariale disproporționate”

Sindicaliștii solicită prezentarea nu doar a sumei brute, ci și

• valoarea contribuțiilor și impozitelor reținute din salariile publice și întoarse la bugetul general consolidat;

• costul net real al anvelopei salariale publice după reținerea CAS, CASS și a impozitului pe venit;

• distribuția celor 166 miliarde lei pe domenii: educație, sănătate, apărare, ordine publică, administrație centrală, administrație locală și alte categorii;

• numărul și costul funcțiilor politice, al cabinetelor demnitarilor, al consiliilor de administrație, al agențiilor, autorităților și instituțiilor cu structuri de conducere supradimensionate cu oameni aduși din pepiniera partidelor politice;

• impactul muncii nedeclarate, subdeclarate și al evaziunii fiscale asupra veniturilor publice;

• nivelul veniturilor fiscale ale României raportat la media Uniunii Europene;

• valoarea contractelor publice, a achizițiilor ineficiente, a despăgubirilor, penalităților și risipei administrative care grevează bugetul statului.

Sindicaliștii mai spun că adevărata dificultate structurală provine de la instituțiile statului.

Aceștia invocă o colectare deficitară a veniturilor, mecanisme slabe de control, tolerarea evaziunii fiscale și perpetuarea unor privilegii nejustificate.

”O lege a salarizării nu trebuie să fie un instrument de pedepsire a salariaților publici. Trebuie să fie un instrument de echitate, predictibilitate, transparență și profesionalizare. Nu poate exista echitate atunci când Guvernul prezintă doar partea de cheltuială și ascunde partea de recuperare fiscală(…).

(…) reducerea veniturilor salariaților din sectorul public nu produce efecte doar în interiorul administrației, ci lovește direct și în mediul privat.

Salariile publice nu sunt bani blocați într-un circuit închis, ci venituri care se întorc imediat în economie prin consum de alimente, servicii, comerț, transport, prin plata de rate bancare, chirii, educație, sănătate, utilități și activități locale.

Fiecare leu tăiat din venitul unui salariat public înseamnă mai puțină cerere pentru firmele private, mai puțini clienți pentru magazine, restaurante, prestatori de servicii, transportatori, producători locali și întreprinderi mici”, mai susțin sidicaliștii.

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului cer în final ca orice inițiativă privind salariile din sectorul public să fie fundamentată pe transparență, prin prezentarea prealabilă a datelor economice complete

”Vă solicităm, așadar, ca înainte de orice nouă intervenție publică privind salarizarea în sectorul public, să prezentați datele complete: anvelopa brută, returul fiscal, costul net, structura pe domenii, impactul asupra consumului și efectele asupra mediului privat”, conchid sidicaliștii.

Într-un răspuns adresat Sindicatului Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvenului, executivul arată, printre altele, că a luat act de observațiile referitoare la salarizarea bugetară și apreciază că acțiunile recente ale sindicatului depășesc cadrul de activitate autentic, mai ales prin contrast cu lipsa de reacție din perioada 2024–2025, când dezechilibrele bugetare și inechitățile salariale s-au accentuat major.

Guvernul mai arată că măsurile ferme din vara anului 2025 au prevenit o criză majoră, plasând România pe o traiectorie stabilă de corecție bugetară până în 2031, în acord cu normele Uniunii Europene. Această disciplină fiscală nu este opțională, ci reprezintă o necesitate vitală pentru a opri creșterea costurilor datoriei publice și pentru a proteja stabilitatea economică și bunăstarea cetățenilor, arată executivul într-un comunicat de presă.

Referitor la acuzațiile privind combaterea economiei nefiscalizate și eficientizarea ANAF, guvernul a arătat că avertizarea trebuia adresată, în mod echidistant, și premierilor precedenți.

”Suntem perfect de acord cu dumneavoastră că problema principală a bugetului este colectarea problematică a taxelor și impozitelor. Am fi vrut să fi adresat această atenționare fermă:”Guvernul are obligația să explice de ce statul român colectează atât de puțin, de ce tolerează zone largi de economie nefiscalizată” și prim-miniștrilor anteriori. Oare i-ați trimis o scrisoare la fel de vehementă și prim-ministrului în funcție când a eșuat proiectul Băncii Mondiale de modernizare a ANAF (proiect identic cu cel din Bulgaria, care a reușit și ca urmare este astăzi parte a zonei Euro)?

Cu toate acestea, datele comparative din 2024, 2025 și pe trim.l din 2026 arată o îmbunătățire a situației: astfel, veniturile fiscale au crescut ca pondere din PIB în 2025 la 27,8% față de 27,2% în 2024, sau la 6,6% din PIB pe trim.1 2026 față de 6,2% în trimestrul similar din 2025 și 2024. Acest rezultat se datorează nu numai creșterii TVA sau a impozitului pe proprietate, ci și îmbunătățirii colectării. Este adevărat că progresele în domeniul îmbunătățirii colectării sunt lente și trebuie mult consolidate în continuare prin reducerea gap-ului de TVA sau la impozitul pe profit. Tocmai de aceea este nevoie de prudență în abordarea legii salarizării unitare, mai ales pentru anii 2027-2028”, se mai arată în comunicat.

Contrar opiniei că indicatorii de performanță vizează doar productivitatea și nu se aplică în sectorul bugetar, corelarea veniturilor cu rezultatele este pe deplin realizabilă și firească pentru medici, profesori sau polițiști, mai spune guvernul.

Deși complexitatea implementării diferă în funcție de domeniu, bunele practici din statele UE și OECD demonstrează clar viabilitatea acestui model în sectorul public, se arată în document.

”Nimeni nu compară serviciile publice cu o fabrică, dar respingerea completă a unui management pe bază de performanță în sectorul bugetar este complet contraproductivă și nu face decât să crească și mai mult neîncrederea societății românești în tot ceea ce înseamnă stat în România. Transparența și orientarea către performanță măsurabilă sunt instrumente esențiale, atât pentru creșterea calității serviciilor publice pe care le menționați, cât și pentru creșterea încrederii publicului în cei care muncesc în sectorul bugetar”.

Guvernul admite existența celor 1.280.000 de posturi bugetare și spune că lipsa de progres în reducerea sinecurilor, a personalului din cabinetele demnitarilor și a indemnizațiilor din consiliile de administrație este cauzată de blocajele politice sau sindicale.

”În concluzie, existența celor 1.280.000 de posturi bugetare este o realitate incontestabilă, iar lipsa de progres în reducerea sinecurilor, a personalului din cabinetele demnitarilor și a indemnizațiilor din consiliile de administrație este cauzată de blocajele politice sau sindicale”, se arată în document.

Dezbaterile publice din România sunt libere și nu sunt dictate de premier, se mai precizează în comunicat.

Guvernul respectă munca esențială a bugetarilor, dar constrângerile financiare majore din 2026 impun o gestionare echilibrată a fondurilor pentru salarii, pensii și investiții, obiective care pot fi atinse doar prin dialog calm și profesionist, nu prin abordarea politizată din scrisoarea dumneavoastră, este concluzia guvernului.

”Nimeni din Guvernul României NU disprețuiește în niciun fel pe salariații din domeniul bugetar sau munca lor, esențială pentru dezvoltarea și bunăstarea societății românești.

Dar nu putem închide ochii Ia problemele reale din sectorul bugetar, la constrângerile foarte mari pe care le avem în 2026, dar și în anii următori, în construcția și cheltuirea bugetului: trebuie acoperite nu numai salariile, dar și pensiile, cheltuielile cu bunuri și servicii, avem nevoie și de investiții publice.

O repartizare cât mai bună a cheltuielilor bugetare nu se poate face decât discutând calm, profesionist, fără angajamente politicianiste. Din păcate, scrisoare sindicatului dumneavoastră ratează toate aceste aspecte”, conchide executivul.