„Sindromul clădirilor bolnave“

România are cel mai vechi stoc de locuințe din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat, oficiul european de statistică. „Avem blocuri de locuinţe unde nu s-a efectuat niciun fel de lucrare de reparaţii în ultimii 20-30 de ani. Cele mai multe dintre aceste blocuri au nevoie urgentă de reparaţii“, susține Lucian Anghel, preşedintele BCR Banca pentru Locuinţe.

Confortul se defineşte ca starea de bună dispoziţie fizică şi mentală datorată factorilor externi care pot fi de multiple naturi, însă satisfacţia în legătură cu mediul interior este o noţiune subiectivă, ce depinde de fiziologia fiecărei persoane. Se întâlnesc frecvent clădiri deficitare din punctul de vedere al unuia sau mai multor categorii de confort: confortul termic, calitatea aerului, confortul acustic, confortul vizual, în multe cazuri fiind vorba chiar de „Sindromul clădirilor bolnave“.

23% reprezintă procentajul cu care iluminatul artificial corespunzător creşte productivitatea

Cele mai mari probleme, în gospodăriile sărace

Conform unui studiu realizat recent de IRSOP pentru Asociaţia Băncilor pentru Domeniul Locativ din România, 84% din cei care au răspuns la sondaj au menţionat cel puţin o problemă cu locuinţa, iar 91% au cumpărat cel puţin un produs necesar pentru reparaţii: vopsea, silicon, obiecte sanitare, gresie, faianţă, ciment etc. Cele mai mari probleme cu locuinţa apar în gospodăriile sărace, cu venituri sub 3.000 lei pe gospodărie. Cu toate că preţul materialelor de construcţie folosite la renovarea caselor este similar cu cel din ţările din regiune, salariul brut mediu lunar în ţara noastră este de peste şase ori mai mic decât în Austria şi de aproape două ori mai mic decât în Slovacia sau Cehia, a precizat Anghel.

Starea clădirilor influențează sănătatea

Banca a anunţat lansarea Ghidului Condiţiilor de Confort, lansat de Centrul de Cercetare al Condiţiilor de Confort (EfdeN), cu sprijinul BCR Banca Pentru Locuinţe (BCR BpL). „Asigurarea unui confort interior adecvat este foarte importantă, deoarece oamenii petrec circa 85% din timp în interiorul clădirilor. Fie că vorbim despre muncă, somn, cumpărături, sală de fitness sau alte activităţi casnice, clădirile au o influenţă critică asupra siguranţei, sănătăţii şi productivităţii noastre“, a declarat directorul general EfdeN, Ana-Maria Ghiţă.

18% reprezintă procentajul cu care lumina naturală la locul de muncă creşte productivitatea

Factori de confort

Un studiu al Consiliului Mondial pentru Clădiri Verzi (WorldGBC) arată că accesul către ferestrele cu vedere în exterior îmbunătăţeşte funcţiile cognitive şi memoria cu 10-25%, iar în spitale reduce timpul de spitalizare cu 8,5%. Lumina naturală la locul de muncă creşte productivitatea lucrătorilor cu 18%, la şcoală îmbunătăţeşte performanţele elevilor cu 5-14% și în magazine cresc vânzările cu 15-40%. De asemenea, iluminatul artificial corespunzător creşte productivitatea cu 23%, ventilarea adecvată cu 5-14% și controlul individual al temperaturii cu 3%. „Cu toate că există anumite valori pentru parametrii de confort consideraţi general acceptaţi, confortul termic, calitatea aerului, confortul acustic şi confortul vizual, parametri ce se regăsesc în normativele de proiectare a clădirilor, de multe ori aceşti parametri ce determină confortul ocupanţilor clădirilor nu sunt luaţi în calcul“, a declarat Mihai Băiceanu, coordonator Programe Cercetare EFdeN 4C.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cristian Cretu 866 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.