Societatea românească și lipsa de atitudine

Am avut tot timpul speranţa că omului i-a fost dată gândirea ca şi obligaţie, dar se pare că tot mai mulţi consideră aceasta ca o recompensă… o recompensă pentru faptul că omul este fiinţă bipedă.

Dacă ar fi să mă raportez la evoluţia scenei politice din ultimele zile, ajung la concluzia că proverbiala „minte a românului de pe urmă“ este doar folclor de proastă calitate, născut din orgoliul unor agape de mahala.

Nu există „mintea românului de pe urmă“, la fel cum nu mai există nici cea dintâi, căci altfel nu-mi explic apetenţa scriitorilor români în a crea poveşti şi personaje, având ca laitmotiv drama intelectualului, în general, şi drama intelectualului român, în special. Metamorfoza unei societăţi tradiţionaliste către o societate modernă, deschisă către nou şi, din păcate, nu întotdeauna către progres şi civilizaţie, produce schimbări şi mutaţii dureroase, uneori tragice. În acest context, va exista întotdeauna un grup de indivizi, mult mai înzestraţi din punct de vedere intelectual, moral şi spiritual, din rândul cărora se vor recruta „inadaptaţii societăţii“. Aceşti indivizi sunt prea inteligenţi să accepte lumea aşa cum este şi, din păcate, prea singuri şi prea neputincioşi să o schimbe. Personajele lui Alexandru Vlahuţă, Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Ioan Al. Brătescu-Voineşti, Liviu Rebreanu, Marin Preda întregesc tabloul unei societăţi în continuă prefacere, o societate care încă se caută şi un popor tânăr care, asemenea unui licean, nu şi-a descoperit încă vocaţia. Drama acestor personaje, sfârşitul lor tragic, necontenita lor luptă cu o societate mediocră, coruptă, superficială, mercantilă şi plină de platitudini izvorăsc din incapacitatea de a avea o atitudine activă faţă de societate, iar de multe ori din neputinţa de a comunica şi de a coagula un ideal comun în sufletele celorlalţi.

Asemenea indivizi sunt capabili de trăiri complexe, intense, au idealuri şi țeluri înalte şi sunt capabili de mari sacrificii materiale pentru atingerea acestora. Munca de creaţie implică privaţiuni și eforturi intelectuale inimaginabile.

Discrepanţa aceasta între indivizi şi prăpastia care se naşte între caractere scindează ­societatea, făcând-o vulnerabilă şi propice dezvoltării subculturii, a subcaracterelor şi a suboamenilor. O societate vulnerabilă este terenul fertil pentru dezvoltarea unei clase politice slab pregătite alcătuită din oameni slab pregătiţi şi puşi pe căpătuială.

Şi în vremurile de acum, ca şi în vremurile trecute, trebuie să înţelegem că pentru progresul acestei societăţi, pentru schimbarea clasei politice şi pentru demnitatea noastră ca popor avem nevoie de oameni puternici şi inteligenţi, nu de genii autodistructive. Avem nevoie de indivizi care gândesc ca un om de acţiune şi acţionează cerebral, pentru că, în fond, mulţi preferă să moară, decât să gândească și… până la urmă, chiar asta se întâmplă. Nu am înţeles niciodată cum un intelectual educat dincolo de inteligenţa sa nu reuşeşte să învingă ignoranţa unor grupuri de indivizi ignoranţi. Tipul acesta de om ştie, dar nu ştie că ştie, este capabil, dar nu ştie că este capabil şi ar trebui trezit!

Dacă dorim să schimbăm ceva în această ţară, atunci, trebuie să trezim intelectualii aceia cu spirit practic, care nu îşi doresc doar să fie trecuţi pe lunga listă a cugetătorilor. Geniile nu ar trebui să rămână nişte personaje cu hainele roase în coate şi cocoşate de muncă. Nu de martiri care şi-au găsit sfârşitul în temniţe insalubre are nevoie acest popor. Încă mă mai chinuie întrebarea cum un intelectual care este capabil să folosească mai multe cuvinte decât este necesar pentru a spune mai mult decât știe nu poate convinge un auditoriu că trebuie să lupte pentru un ideal… nu pot să înțeleg acești oameni care sunt capabili de atâtea privațiuni, de ore întregi de studiu, și care găsesc o infinită plăcere în traiul frugal, continuă să rămână orgolioși, consecvenți, inflexibili și reflexivi când vine vorba de a acționa, de a-și dărui știința și priceperea pentru binele acestei națiuni. Pentru binele acesteia avem nevoie de niște luptători, care să oprească aceste nedreptăţi, atât politice, cât şi sociale, care să ne reamintească în fiecare zi că singura cale de a schimba ceva este calea învăţăturii. Un singur lucru ne-a mai rămas ca formă de protest, şi acesta este cuvântul, şi nu ni-l poate lua nimeni, iar cuvântul unui intelectual ar trebui să cântărească enorm. Trebui să cinstim cum trebuie oamenii educaţi şi de valoare din această ţară, să îi facem să înțeleagă că binele acestei ţări pot fi chiar ei și, cu cât vor fi mai mulţi, cu atât vom avea puterea de a sufoca acest rău care, de cele mai multe ori, a învins doar datorită superiorităţii numerice.

Copiii noștri, de când se nasc, statul îi asistă din toate punctele de vedere, atât al asistenței sociale, medicale, cât și de învățământ și, dacă ne gândim, toate acestea nu costă puțin, iar după vârsta de 18 ani iau drumul pribegiei și aduc plus valoare altor popoare care îi adoptă.

Nu de resemnare şi de sacrificii pasive avem nevoie, astea nu vă duc nicăieri, iar umilinţa şi neputinţa sunt mai rele decât moartea. De aceea, nu ne-a mai rămas decât să protestăm şi să luptăm, dar să învăţăm să avem un scop şi o viziune pe care să le îndeplinim, deoarece orice viziune care nu se îndeplineşte este doar o iluzie. Oare câte iluzii a avut acest popor? Asta ne-au vândut marile imperii, iluzii deșarte. Alegeţi repede dintre voi pe adevăraţii lideri, sprijiniţi-i, dar nu îi invidiaţi, şi nu uitaţi, avem nevoie de eroii noştri!

Iar ca final… Întreaga lume se va da la o parte în faţa unui popor care ştie încotro se îndreaptă!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.