Soluţii prea îndrăzneţe, copiate din ţări europene

Senatul Universităţii din Bucureşti s-a reunit în şedinţă extraordinară miercuri, 31 martie 2010, pentru a dezbate proiectul Legii educaţiei naţionale. În urma discuţiilor, acesta a concluzionat că Legea educaţiei are ba soluţii prea îndrăzneţe, copiate din alte ţări, ba soluţii care nu satisfac nevoia de modernizare a învăţământului. De asemenea, senatul Universităţii critică disputa asupra funcţiilor de conducere în universităţi şi miza politică ce a fost pusă pe lege.

Senatul apreciază că proiectul este expresia unei intenţii de bună-credinţă de a întări învăţământul superior românesc şi de a-l adapta exigenţelor de competitivitate şi internaţionalizare care decurg din Programul de la Lisabona. El se adresează multor slăbiciuni constatate ale sistemului şi propune soluţii adesea îndrăzneţe, inspirate din alte ţări europene. Alteori însă, proiectul nu găseşte soluţiile optime pentru satisfacerea nevoii de modernizare şi dezvoltare a şcolii româneşti.

De asemenea, senatul se pronunţă în favoarea prelungirii dezbaterii publice asupra legii, clarificării raportului dintre învăţământul public şi cel privat, unificării calităţii serviciilor de educaţie în ambele sectoare, cu respectarea diversităţii instituţionale. Senatul salută enunţarea principiului răspunderii publice, dar nu poate accepta prezentarea acestuia ca fiind opusul autonomiei universitare. Exerciţiul autonomiei universitare şi al libertăţii academice face parte din însăşi cultura educaţiei, a cercetării, a ştiinţei.

Disputa asupra statutului funcţiilor de conducere în universităţi, într-o societate cu standarde scăzute de educaţie, exprimă teama că, în eventualitatea unei rupturi între corpul academic şi management, lideri motivaţi de considerente exclusiv financiare vor restrânge cercetarea şi formarea din domeniile fundamentale ale cunoaşterii. În şcoală nu trebuie promovată o instruire îngust profesională, în detrimentul educării atitudinilor şi a valorilor civice.

Senatul Universităţii a punctat şi regretul mizei politice ce a fost pus pe o lege a cărei importanţă pentru dezvoltarea societăţii româneşti este crucială, precum şi mediatizarea polemică a dezbaterilor, pronunţîndu-se în favoarea unor consultări largi cu specialişti fără idei preconcepute.