Sondaj INSCOP: percepții împărțite privind moțiunea de cenzură în România

Sondajul arată o încredere scăzută în clasa politică, indiferent de tabără. Moțiunea de cenzură nu mai este percepută ca un mecanism democratic „pur”, ci ca parte din jocul politic obișnuit.

De Mădălina Hodea - Contributor
Sondaj INSCOP: percepții împărțite privind moțiunea de cenzură în România

Sondajul arată o încredere scăzută în clasa politică, indiferent de tabără. Moțiunea de cenzură nu mai este percepută ca un mecanism democratic „pur”, ci ca parte din jocul politic obișnuit.

Sondajul INSCOP din mai 2026 arată că românii privesc moțiunea de cenzură mai ales ca pe un instrument politic, nu ca pe o soluție clară de schimbare a guvernului. Mulți cred că este folosită pentru presiune și negocieri între partide, nu neapărat pentru a corecta guvernarea. Opiniile sunt împărțite: susținerea este mai mare în rândul votanților opoziției, în timp ce alegătorii partidelor de la guvernare o resping, de teamă de instabilitate. În general, oamenii ar accepta o moțiune doar dacă ar duce la o schimbare vizibilă și mai bună.

Cel mai recent „Barometru Informat.ro – INSCOP Research” (ediția a XI-a, mai 2026), în capitolul dedicat moțiunii de cenzură, arată că opinia publică din România este împărțită, dar cu o tendință clară de scepticism față de schimbarea guvernului prin acest mecanism parlamentar.

Potrivit datelor prezentate în sondaj, majoritatea respondenților consideră că moțiunea de cenzură este mai degrabă un instrument politic folosit de partide pentru presiune și repoziționare, decât o soluție reală de guvernare. În același timp, o parte semnificativă a populației spune că o susține, dar doar dacă ar duce la „o schimbare reală” în clasa politică.

De asemenea, sondajul arată o polarizare: votanții opoziției sunt mult mai favorabili ideii de moțiune, în timp ce alegătorii partidelor de guvernare o resping în proporție mai mare. Contextul vine într-o perioadă politică tensionată, în care tema stabilității guvernamentale și a eficienței Parlamentului este puternic dezbătută în spațiul public.

Situația politică a țării

74,5% dintre români se declară foarte îngrijorați sau destul de îngrijorați de situația politică actuală (43.7% dintre români se declară foarte îngrijorați, iar 30.8% destul de îngrijorați). 9.7% se declară destul de puțin îngrijorați de situația politică actuală, iar 14.3% foarte puțin/ deloc îngrijorați. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.5%.

Sunt îngrijorați de situația politică actuală a României într-un proporție mai mare decât restul populației: votanții USR, femeile, persoanele peste 60 de ani, angajații la privat.

Sunt puțin sau deloc îngrijorați de situația politică actuală a țării într-un procent mai ridicat decât media: votanții PNL, tinerii sub 30 de ani, angajații la stat.

Moțiunea de cenzură, act politic necesar vs. inutil

48.6% dintre participanții la sondaj consideră că moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a reprezentat un act inutil care va înrăutăți lucrurile în România. 44% sunt de părere că acțiunea celor două partide a reprezentat un act politic necesar care va îmbunătăți lucrurile în România. 7.4% nu știu sau nu răspund.

Votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural cred într-o proporție mai mare decât media că moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR împotriva Guvernului Bolojan a fost un act politic necesar care va îmbunătăți lucrurile în România.

Sunt de părere că moțiunea de cenzură a reprezentat un act inutil care va înrăutăți situația într-o măsură mai mare decât restul populației: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare.

Motivele pentru înlăturarea guvernului Bolojan

33.6% dintre români cred că Guvernul Bolojan a fost înlăturat pentru că a încercat să reducă privilegiile, corupția și cheltuielile inutile din sectorul public, în timp ce 57.8% sunt de părere că acesta a fost înlăturat din cauza creșterii taxelor și a gestionării defectuoase a situației economice. 6.8% nu știu sau nu pot aprecia, iar 1.8% nu răspund.

Consideră că Guvernul Bolojan a fost înlăturat pentru că a încercat să reducă privilegiile, corupția și cheltuielile inutile din sectorul public într-o proporție mai mare ca restul populației: votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul public.

Votanții PSD și AUR, tinerii sub 30 de ani și persoanele cu educație primară cred într-un procent mai ridicat decât media că executivul condus de Ilie Bolojan a fost înlăturat din cauza creșterii taxelor și a gestionării defectuoase a situației economice.

Distribuie articolul pe:

4 comentarii

  1. „57.8% sunt de părere că acesta a fost înlăturat din cauza creșterii taxelor și a gestionării defectuoase a situației economice.”
    Pai cam asta e motivul. Plus neindexarea cf legii a pensiei a 4,7 milioane de pensionari de 2 ani deja. Pensionari care saracesc si se pare ca numai de la bunul Dumnezeu mai pot spera la ajutor, ptr ca guvernul ii uraste pur si simplu. Multi alegatori loviti in plin de Bolojan (dar si de PSD+USR +UDMR). Conteaza cine-i poate incolona in spatele sau la vot. De si nici PSD nu a fost de partea aplicarii legii pensiilor, in sensul indexarii pensiilor. TOTI cot la cot saracesc pensionarii. Pomenile acordate exact celor care au muncit putin nu salveaza situatia ci doar o adanceste ptr ca asa se creaza o noua categorie de pensionari speciali: cei recompensati ptr ca au muncit putin.

    1. „57.8% sunt de părere că acesta a fost înlăturat din cauza creșterii taxelor și a gestionării defectuoase a situației economice.” – Si s-a schimbat ceva cu asta ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.