Spectacole de teatru contemporan la Braşov

În perioada 23-30 noiembrie, publicul braşovean, şi nu numai, este aşteptat să participe la o nouă ediţie a Festivalului de Dramaturgie Contemporană, ce se va desfăşura la Teatrul „Sică Alexandrescu”. Tradiţia ultimilor ani este ca, pe scena braşoveană, să poposească spectacole ce şi-au demonstrat valoarea şi succesul, ca semnăturile regizorale să fie unele de consistenţă […]

Spectacole de teatru contemporan la Braşov

În perioada 23-30 noiembrie, publicul braşovean, şi nu numai, este aşteptat să participe la o nouă ediţie a Festivalului de Dramaturgie Contemporană, ce se va desfăşura la Teatrul „Sică Alexandrescu”. Tradiţia ultimilor ani este ca, pe scena braşoveană, să poposească spectacole ce şi-au demonstrat valoarea şi succesul, ca semnăturile regizorale să fie unele de consistenţă […]

În perioada 23-30 noiembrie, publicul braşovean, şi nu numai, este aşteptat să participe la o nouă ediţie a Festivalului de Dramaturgie Contemporană, ce se va desfăşura la Teatrul „Sică Alexandrescu”.

Tradiţia ultimilor ani este ca, pe scena braşoveană, să poposească spectacole ce şi-au demonstrat valoarea şi succesul, ca semnăturile regizorale să fie unele de consistenţă şi ca publicul să aibă posibilitatea întâlnirii cu mari artişti – vedete ale scenei româneşti.

Singurul cu acest specific în România, este dedicat exclusiv dramaturgiei contemporane. Cele mai importante spectacole după astfel de piese (realizate în stagiunea ce precede Festivalul) sunt invitate să participe, spectacolele fiind însoţite de dezbateri teoretice, lansări de carte de gen şi alte evenimente care au drept scop aducerea în prim-plan a tot ceea ce înseamnă tendinţe, problematici ale lumii contemporane, reflectate prin textul şi spectacolul de teatru.

Este un festival competitiv, premiile acordate fiind: pentru cel mai bun actor, cea mai bună actriţă, cea mai bună scenografie, cel mai bun regizor, cel mai bun spectacol, existând, de asemenea, şi un premiu special al Juriului.

Vor putea fi vizionate, timp de 7 zile, 10 spectacole, în concurs sau în afara concursului, produse de către „Teatrul Naţional Bucureşti”, Teatrul „Bulandra”, Teatrul „Odeon”, „Teatrul de Comedie”, Teatrul „Nottara”, Teatrul „ACT”, Teatrul „Sică Alexandrescu” din Braşov, regizate de către Felix Alexa, Vlad Massaci, Cristian Juncu, Gelu Colceag sau Nicolae Scarlat, şi în care vor putea fi văzuţi: Horaţiu Mălăele, Dorina Lazăr, Ştefan Bănică, Emilia Popescu, Emil Hossu, Catrinel Dumitrescu, Vlad Zamfirescu ş.a.

Prima filă din programul Festivalului de Dramaturgie Contemporană Braşov, ce se deschide azi, este ocupată, anul acesta, de către recenta premieră a Teatrului „Bulandra”: „Meşteşugul vieţii” de Hanoch Levin, în regia lui Felix Alexa. Scriitorul, dramaturgul şi regizorul israelian Hanoch Levin este considerat a fi unul dintre cei mai originali şi inovatori scriitori ai epocii sale, o întreagă generaţie de spectatori crescând cu textele şi spectacolele sale. S-a concentrat, cu precădere, către analizarea societăţii israeliene, cu tot ce cuprinde ea: lumea politicului, cutumele religioase, structurile sociale. Atitudinea pe care a avut-o în comentariile sale artistice l-a plasat în centrul a numeroase scandaluri, declanşate fie de către autorităţi, fie de o parte conservatoare a spectatorilor care, în semn de protest, au demonstrat încercând să boicoteze de multe ori prezentarea spectacolelor lui Hanoch Levin. Dincolo de stricta localizare a subiectelor abordate, complexitatea tratării lor a făcut ca opera autorului israelian să rezoneze dincolo de graniţele ţării sale.

„Meşteşulul vieţii” face parte din categoria pieselor nepolitice, dramaturgul fiind interesat, de data aceasta, de relaţiile de familie. Yona şi Leviva Popoch sunt căsătoriţi de 30 de ani. Relaţia îi sufocă. Bărbatul îşi consideră soţia ca fiind sursa nefericirii sale, piedica în calea împlinirii personale. În casa vecină stă Gunkel, vecinul burlac, sufocat la rândul său de singurătate. El vede în relaţia vecinilor idealul oricărui om. Autorul israelian îl pune pe spectator/cititor în situaţii de viaţă recognoscibile, ceea ce de obicei îl face pe acesta să empatizeze uşor, dar, în acelaşi timp, îl obligă să recunoască lucruri greu de recunoscut. Şi, poate, acest joc al atracţiei şi respingerii este cheia succesului scrierilor lui Hanoch Levin. În rolurile titulare strălucesc Dana Dogaru şi Răzvan Vasilescu.

Tot despre relaţii, trasate însă cu tuşa stilului Yasminei Reza, se vorbeşte în spectacolul „Omul Hazardului”, prezentat de Teatrul „Nottara”, în a doua zi de festival. Regia este semnată de Cristian Juncu, regizor aflat la a doua apropiere de universul autoarei franceze, după „Artă”, montat la Teatrul „Bulandra” şi prezentat anul trecut şi la Festivalul de Dramaturgie Contemporană.

Dana Dogaru şi Răzvan Vasilescu în Meşteşugul vieţii

Un bărbat şi o femeie stau faţă în faţă într-un compartiment de tren, pe ruta Paris-Frankfurt. El este un scriitor celebru. Ea o avidă cititoare, îndrăgostită de opera lui, şi şocată de această întâlnire întâmplătoare. De-a lungul călătoriei, cei doi meditează, invocând, prin monologuri separate, filosofia lor de viaţă. Abia la final ajung să-şi vorbească. Femeia prinde curajul să-i spună autorului pe nume şi încearcă să afle dacă imaginea pe care şi-a făcut-o despre el, de-a lungul timpului, se va suprapune cu realitatea.

Stilul personal al Yasminei Reza este inconfundabil, pentru cei care sunt familiarizaţi mai mult cu dramaturgia franceză contemporană. Uzând de un discurs ideatic sofisticat, autoarea observă şi disecă vieţile personajelor sale, cu plăcerea unui copil care descoperă şi încearcă să înţeleagă lumea. „Piesele mele, spune autoarea, sunt privite de multe ori, ca nişte comedii, dar, în esenţă, ele sunt cu adevărat nişte tragedii.”

Vineri, Teatrul „Sică Alexandrescu” prezintă „Vieţaşii”, după „Vieţaşii de pe Rahova. Din mărturia unor condamnaţi pe viaţă”, de Eugen Istodor, în regia lui Cătălin Chirilă.

Sâmbătă, Asociaţia Culturală Catharsis, Teatrul ACT şi Teatrul „George Ciprian” din Buzău vă invită la „XXL – Fat Pig” de Neil LaBute, în regia lui Cristian Juncu, iar duminică puteţi viziona „Metoda G” de Jordi Galcerán, pusă în scenă de Cristian Dumitru, şi „Natură moartă cu nepot obez”, de Ion Sapdaru, în regia lui Eugen Făt, în interpretarea actorilor Teatrului Odeon

Luni, nu pierdeţi spumoasa comedie „Cui i-e frică de Virginia Woolf?” de Edward Albee, în regia lui Gelu Colceag, în interpretarea Emiliei Popescu şi a lui Ştefan Bănică. Marţi, alte două spectacole, în transpuneri scenice inedite: „Absint” de Magda Fertacz, pus în scenă de Claudiu Goga, şi „Elling”, dramatizare de Axel Hellstenius în colaborare cu Petter Naess după romanul „Fraţi de sânge” de Ingvar Ambjornsen, montat de Vlad Massaci. Festivalul se încheie miercuri 30 noiembrie cu spectacolul de gală al Teatrului „Bulandra”, „Măscăriciul”, după A.P. Cehov, în concepţia regizorală a lui Horaţiu Mălăele.

Expoziţii şi lansări de cărţi

Emilia Popescu şi Ştefan Bănică în Cui i-e frica de Virginia Woolf?

Primul eveniment din seria lansărilor de carte va avea loc în a doua zi de festival. Două volume editate de către Editura ICR, în 2011: „Silvan. Portretistul” – album bilingv şi „George Löwendal, un aristocrat în luminile rampei”, vor fi prezentate publicului braşovean, după ce au fost lansate acum câteva săptămâni şi în cadrul Festivalului Naţional de Teatru.

Istoricul şi criticul de artă Adrian Silvan Ionescu a adunat în albumul „Silvan. Portretistul” o parte importantă din creaţia tatălui său, celebrul portretist Silvan (1909-1999), cronicar în imagini al vieţii cultural-artistice româneşti şi internaţionale de-a lungul a peste şapte decenii. Figuri memorabile precum: Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, George Bacovia, Ion Minulescu, Octavian Goga, Nicolae Labiş, Marin Sorescu, Sică Alexandrescu, Lucia Sturdza Bulandra, Gr. Vasiliu Birlic, Toma Caragiu, George Enescu, Dinu Lipatti, Yehudi Menuhin, Herbert von Karajan, Luciano Pavarotti, Ion Caramitru, Radu Beligan pot fi întâlnite în paginile acestei cărţi.

Pictor, grafician, pedagog şi maestru al primelor generaţii de artişti plastici din România postbelică, Baronul George Löwendal (1897, Sankt-Petersburg-1964, Bucureşti) a fost şi un remarcabil om de teatru. Născut într-o familie danezo-rusă cu origini nobiliare, format în Rusia avangardelor artistice, s-a afirmat ca pictor decorator în Bucureştiul anilor ’20, devenind, ulterior, timp de aproape un deceniu, scenograful Teatrului Naţional din Cernăuţi. Albumul dedicat personalităţii lui George Löwendal, publicat în două ediţii, în limba română şi în limba engleză: „George Löwendal, un aristocrat în luminile rampei” (şi George Löwendal, an Aristocrat in the Limelight), invită la redescoperirea unui artist vizionar, reflectând impactul operei sale nu doar în epocă, ci şi în contextul teatrului de astăzi.

O seară de excepţie o va constitui, cu siguranţă, întâlnirea cu marea actriţă Mariana Mihuţ, ce va fi prezentă la lansarea volumului dedicat carierei sale artistice: „Cu şi despre Mariana Mihuţ”, de Mircea Morariu. Organizatorii pregătesc şi alte surprize de acest gen, pe care, însă le vor devoala pe parcurs.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.