Cel puțin 10 cazuri confirmate și alte 15 cu suspiciuni dintre decesele provocate de pojar au fost cauzate de infecția cu rujeolă produsă într-un spital. Familiile, inclusiv din Capitală, au așteptat din martie până în august să aibă vaccin pentru imunizare. 34 este cifra incredibilă a deceselor cauzate de această boală tratabilă. Între anii 2009 și 2016 au fost înregistrate doar șapte victime.
Mare parte din cele 34 de victime trecute în contul actualei epidemii de rujeolă au murit din cauza sistemului de sănătate autohton și a celor care îl coordonează la nivel central, prin Ministerul Sănătății, și la nivel județean, prin direcțiile de sănătate. Reamintim că săptămâna trecută Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile a anunțat că s-a înregistrat și cel de-al 34-lea deces din cauza pojarului, așa cum mai este denumită popular și rujeola, iar de la declanșarea epidemiei au fost înregistrate peste 9.100 de cazuri.
Cât de jenant este numărul de 34 de decese înregistrate în România din cauza epidemiei actuale, reiese dintr-o statistică ce conține numărul victimelor pojarului din fiecare an (epidemia, de obicei, pornește la sfârșitul anului precedent și se termină în anul trecut în statistică).
2016 – trei decese
2015 – niciun deces
2014 – niciun deces
2013 – un deces
2012 – un deces
2011 – un deces
2010 – un deces
2009 – niciun deces
Altfel spus, din 2009 până în 2016 (timp de opt ani) au fost şapte morți din cauza pojarului, iar în acest an numărul este de aproape cinci ori mai mare decât perioada amintită (numărul deceselor fiind cât pentru un interval de 40 de ani, dacă se păstra rata cazurilor mortale dintre 2009-2016).
Lipsa vaccinului anti-rujeolă este deja cronică
Miniștrii responsabili
Epidemia actuală de pojar a început în luna septembrie 2016. La acel moment, țara noastră avea comandate 380.000 de vaccinuri de rujeolă în baza unui contract semnat în luna aprilie 2016 de ministrul Patriciu Achimaș-Cadariu, între Ministerul Sănătății și firma Farmexpert DCI. Valoarea contractului a fost de 9,1 milioane lei, cu tot cu TVA.
Însă acest contract a expirat în luna noiembrie 2016, în plină criză de rujeolă. Pe atunci ministru era Vlad Voiculescu, cel care a rămas în acest post până pe 3 ianuarie 2017. Până la această dată, în mandatul său, au fost înregistrate 11 decese din cauza rujeolei. Apoi, noul ministru a fost Florian Bodog. Nici acesta nu s-a grăbit să demareze achiziționarea de vaccin, iar în timpul mandatului său au murit alți 23 de bolnavi. Acesta a evitat o discuție pe tema rujeolei, susținând că are programul încărcat.
Abia la finele lunii aprilie, când numărul deceselor din cauza rujeolei se apropia de 30, premierul de atunci Sorin Grindeanu a declarat că trebuie făcute demersuri de urgență pentru achiziționarea a 200.000 de vaccinuri.
Despre ce a însemnat această urgență ne povestește Ioan, tatăl unei fetițe de 18 luni. Bucureșteanul lucrează ca taximetrist și susține că în ultimele luni a trăit în teroare. „M‑am dus undeva prin martie la medicul de familie, ca să fac vaccinul împotriva rujeolei. Mi-a spus că nu mai este vaccin decât pentru cazurile foarte grave. Mi-a căzut fața, trebuia să aștept ca bebelușul meu să se îmbolnăvească să pot face vaccinul. Nu îmi venea să cred!“, ne spune acesta revoltat.
La sfârșitul lunii martie, conform datelor Ministerului Sănătății, vaccinul nu se mai găsea în 10 județe din țară. În acest moment, în Ilfov, Vrancea, Tulcea, Satu Mare, Mehedinți, Hunedoara, Gorj, Caraș-Severin, Botoșani și Argeș stocurile sunt terminate, iar alte județe au un număr limitat de fiole. În restul județelor, stocurile erau limitate.
Rujeola (pojarul) este o boală infecțioasă care adesea duce la complicații. Din patru persoane care fac rujeolă, una are nevoie de spitalizare, iar pentru 1 din 1.000 de bolnavi de rujeolă boala este mortală. Vaccinul împotriva rujeolei (pojarului) protejează copiii împotriva acestei boli.
Vaccinurile au ajuns în august
De atunci până la sfârșitul lunii august, Ioan și soția sa și-au ținut copilul ca într-o carantină, nu l-au lăsat să intre în contact cu alți copii și nici cu adulți care nu au avut pojar în copilărie. „Dacă vă vine să credeți, abia acum două săptămâni am fost anunțat că au vaccin antirujeolă și pot să mă duc să-l fac“, ne mai povestește Ioan.
Mai trebuie precizat, așa cum ni s-a explicat de la Institutul Național de Sănătate Publică, faptul că norma de 380.000-400.000 de vaccinuri ROR (vaccin împotriva Rujeolei, Oreionului și a Rubeolei) este comandată anual. Însă odată cu apariția epidemiei, s-a trecut la o vaccinare în masă, mai ales în comunitățile de romi și nu numai, ceea ce a dus la consumarea rapidă a stocului, care a fost îndeajuns în anii precedenți, când au fost înregistrate maximum 150 de cazuri de rujeolă. Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătăţii, preciza că în luna decembrie 2016 erau 240.000 de doze de vaccin, iar contractele de achiziție au fost încheiate în perioada 2014-2015.
Virusul, luat din spitale
Ministerul Sănătății a recunoscut că 10 copii au murit din cauza sistemului medical autohton, victimele luând rujeola din spitale. „Din datele raportate de direcțiile de sănătate publică județene, reiese că 10 copii din cele 28 de decese de rujeolă au contractat boala în spital“, ni s-a transmis de la Ministerul Sănătății. Însă și ultimele două cazuri, un copil cu anemie din Neamț și un copil irakian al unei familii de refugiați cazate la un centru din Timiș, au luat, conform primelor date, rujeola tot din unități spitalicești. Mai mult, potrivit unei surse din Institutul Național de Sănătate Publică, pe lângă cele 10 cazuri confirmate, sunt suspiciuni pentru alte 15 cazuri de decese cauzate de virusul rujeolei luat din unități medicale de la alți bolnavi care nu erau izolați.
Unul dintre cazurile de deces a fost cel al Dorianei Ioana (9 ani și 11 luni). Mama sa susține că fetița a fost infectată în Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu“ din Timișoara. Fetița, suferindă de peste 15 boli greu tratabile, era izolată în casă. În momentul când a fost dusă la spital pentru un tratament de întărire a imunității, fetița a luat rujeola care i-a cauzat decesul. În plus, și Denisia Amelia, o fetiță de 2 ani, ar fi luat pojarul din Spitalul Județean Reșița, conform mamei sale. Unitatea medicală este una dintre cele mai neîngrijite din țară, iar fata care a decedat a fost distribuită la internare într-un pat unde fusese „cazat“ anterior un caz de rujeolă.
Pe scurt, familii rome nu își duceau copiii în spitale pentru a fi vaccinați, pentru că medicii de familie nu mai aveau fiole. Ajunși în unitățile spitalicești, acești micuți intrau în contact cu alți bolnavi (pentru că nu erau izolați) aflați în stare gravă și care nu puteau fi imunizați. Bolnavii din urmă preluau virusul de la primii, iar rujeola le agrava boala și ducea la deces.
Bodog nu a avut curaj să-și asume responsabilitatea
Și totuși, pentru aceste 10 decese, reprezentanții Ministerului Sănătății ne-au transmis că nimeni nu este de vină. „Alături de varicelă, rujeola este recunoscută ca una dintre cele mai contagioase boli eruptive ale copilăriei şi din această cauză nu poate fi găsit un vinovat pentru această îmbolnăvire. Singura apărare o constituie evitarea contactului direct cu un bolnav de rujeolă. Acest lucru este foarte greu de realizat, deoarece în perioada de început a contagiozității lipsesc simptomele sau vaccinarea, care este eficace după vârsta de 9-12 luni“, ni s-a transmis de la Biroul de Presă al Ministerului Sănătăţii.
Mai mult, deși premierul Mihai Tudose i-a sugerat să renunțe la scaunul de ministru din cauza numărului mare de decese înregistrate în mandatul său, Bodog (foto) a refuzat și chiar a găsit și vinovați. El a propus în luna august schimbarea din funcție a cinci directori executivi și a directorilor executivi adjuncți ai direcţiilor de sănătate publică din județele Caraș-Severin, Hunedoara, Neamț, Prahova și Ilfov, în care rata de vaccinare este sub 50%.
Tusea răspândește pojarul
Măsurile care trebuie luate de pacienți, vizitatori și medici pentru a preveni răspândirea virusului, conform sfaturilor trimise de specialiștii din cadrul Ministerului Sănătății: mai întâi, trebuie acoperite gura și nasul în timpul tusei și al strănutului. Apoi, eliminarea rapidă a secrețiilor respiratorii într-un recipient etanș, care nu trebuie atins fără mănuși. Toți cei care tușesc trebuie să primească măști chirurgicale. „Aceste măsuri trebuie respectate de toți pacienții cu simptome de infecție respiratorie, dar și de membrii lor de familie sau persoanele care îi însoțesc“, ni s-a mai transmis de la Ministerul Sănătății.
Ultima statistică
Numărul deceselor prin rujeolă a ajuns la 34, ultimul caz fiind un băiețel de cinci luni, cu anemie, din județul Neamț. La aproape un an de la declanșarea epidemiei, au fost înregistrate peste 9.100 de îmbolnăviri.
În ultima săptămână au fost înregistrate alte 122 de cazuri noi de rujeolă şi un deces, astfel că numărul total al îmbolnăvirilor a ajuns la 9.104. Cele 34 de decese au fost înregistrate în județele Timiș – 9, Arad – 6, Dolj – 7, Caraș-Severin – 3 şi câte un caz în București şi în județele Bihor, Cluj, Călărași, Neamț, Satu Mare, Vaslui, Galați și Mureș, potrivit datelor anunțate de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT).
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.