„Stat paralel” în îngrijirea socială. Rețeaua invizibilă din spatele azilelor lui Pașca, explicată de activista pentru drepturile omului Georgiana Pascu

Dezbaterea are loc în pe fondul anchetei DIICOT în dosarul legat de rețeaua care ar fi fost coordonată de Viorel Pașca. Potrivit datelor comunicate în anchetă, procurorii vorbesc despre un număr de peste 3.300 de persoane găzduite în mai multe locații fără licență, iar în rechizitoriul provizoriu sunt menționate 210 acte materiale în sarcina acestuia.

În noaptea de 29 spre 30 iunie au avut loc percheziții în 18 imobile, unde ar fi fost găsite peste 400 de persoane vulnerabile, fiind ridicate bunuri precum un seif cu sute de carduri bancare, documente de identitate și alte înscrisuri.

DIICOT susține că beneficiarii ar fi fost izolați de familii, iar pensiile și indemnizațiile lor ar fi fost administrate de membrii grupării.

Judecătorii au dispus control judiciar pentru șase persoane din dosar, inclusiv pentru cel considerat a fi liderul organizației, deși procurorii au cerut arest preventiv.

Ancheta vizează acuzații precum constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la aceste fapte.

„Oamenii nu au știut că ajung acolo”

Georgiana Pascu afirmă că multe dintre persoanele ajunse în aceste centre nu ar fi avut posibilitatea de a decide singure ce se întâmplă cu viața lor și unde vor ajunge.

„Multe dintre aceste persoane nu au putut să îşi dea consimţământul şi să aleagă”, spune ea, adăugând că acestea ar fi fost „urcate într-o ambulanţă sau într-o maşină şi lăsate” în locațiile respective.

Activista susține că problema nu ar fi apărut brusc, ci ar avea rădăcini vechi în modul în care instituțiile statului au gestionat cazurile sociale. Ea vorbește despre rapoarte, controale și corespondență oficială între instituții, care ar fi semnalat nereguli de-a lungul timpului, dar fără intervenții decisive.

„Nu poți să-i lași pe acești oameni lipsiți de protecție până când își fac treaba procurorii”, afirmă Pascu, criticând așteptarea exclusivă a finalizării anchetelor penale.

Cazul de la Bihor scoate la iveală probleme importante ale sistemului de protecție socială

Georgiana Pascu pune accent și pe lipsa de licențiere și efectele acesteia asupra controlului statului, subliniind faptul că, în lipsa autorizării, instituțiile nu ar fi avut instrumente eficiente de sancționare și monitorizare.

„Dacă nu ai o licenţă, nu poţi să fii tras la răspundere în acelaşi fel”, a explicat activista, pentru News.ro, susținând că standardele minime de calitate sunt esențiale pentru protecția beneficiarilor.

Activista spune că un sistem licențiat ar fi permis identificarea clară a persoanelor, monitorizarea intrărilor și ieșirilor, dar și verificări inopinate. În opinia ei, lipsa acestor mecanisme ar fi contribuit la situații în care persoane vulnerabile au ajuns în locuri necontrolate suficient.

Unele structuri ar fi creat „aparența de legalitate” în jurul acestor servicii

Pascu mai afirmă că unele structuri ar fi creat „aparența de legalitate” în jurul acestor servicii. Ea susține că au existat situații în care autorități locale sau instituții ar fi fost informate, dar ar fi continuat să direcționeze persoane către astfel de centre.

„Probabil că a existat și un soi de derobare de responsabilitate”, spune ea, explicând că, în practică, spitale sau servicii sociale ar fi apelat la soluții informale pentru a elibera locuri pentru alți pacienți.

Activista mai afirmă că, în unele cazuri, lipsa unor alternative ar fi determinat funcționarii să recurgă la astfel de soluții, considerând că există „undeva un loc” unde persoanele vulnerabile pot fi preluate fără proceduri birocratice.

Persoanele găzduite de Pașca ar fi fost private de controlul asupra propriilor venituri

Referindu-se la situația beneficiarilor, Georgiana Pascu susține că aceștia nu ar fi avut control asupra propriilor venituri și nici asupra deciziilor privind îngrijirea lor.

Specialistul afirmă că au existat situații în care „cardurile și documentele personale” ar fi fost gestionate de alte persoane.

Totodată, aceasta indică faptul că o parte dintre beneficiari ar fi avut venituri din pensii sau indemnizații, care ar fi fost utilizate în cadrul acestor centre, însă fără transparență privind modul de administrare.

Nici percepția publică nu ne este de mare folos. „Noi, ca societate, am fost crescuţi cu ideea că oamenii ăştia ne deranjează: fac gălăgie, miros. De ce să fie pe stradă, când, uite, îi ţine domnul Paşca?”

Georgiana Pascu vorbește și despre modul în care societatea ajunge să privească persoanele vulnerabile, spunând că există un tip de mentalitate care îi împinge spre marginalizare.

„Noi am fost crescuți cu ideea că «oamenii ăștia ne deranjează». Nu știu, fac gălăgie, miros. De ce să fie pe stradă, când, uite, îi ține cineva?”, spune Pascu în interviu.

În continuare, activista critică și ideea că „cineva știe mai bine” ce este în interesul acestor persoane, considerând că acest tip de abordare poate duce la pierderea drepturilor fundamentale: decizia, consimțământul și autonomia.

Ce ar trebui schimbat în sistem

În opinia Georgianei Pascu, statul ar trebui să intervină mai rapid în cazurile de suspiciuni, fără a aștepta finalizarea anchetelor penale.

Totodată, activista susține necesitatea identificării complete a beneficiarilor și a trasabilității deciziilor administrative care au dus la internarea acestora.

Ea mai afirmă că este necesară și o analiză a responsabilității individuale în cadrul instituțiilor: „Până când nu identificăm aceste cauze și nu vedem ce au făcut funcționarii, nu schimbăm nimic”.

Vezi și poziția lui Viorel Pașca „Mi-au spus că fac o treabă bună“. Acuzat de DIICOT că folosea azile de bătrâni ca paravan pentru trafic, Viorel Pașca spune că a fost felicitat de Prefectură, Poliţie, DSP, DSV, AJPIS