Statistica doare: Europa are mare nevoie de Marea Britanie

Interesele economice, nivelul de trai al propriilor alegători şi interesele strategice bat ideologia. Astfel se explică de ce până şi cele mai eurosceptice guverne din UE (Slovacia, Ungaria, Polonia) s-au alăturat taberei care susţinea rămânerea Marii Britanii în Uniune. Este vorba despre un aliat cu o viziune suveranistă în cadrul UE, dar în primul rând este vorba de interese economice majore pentru aceste state. Nu mai puţin, marile economii din UE au interesul economic ca Marea Britanie să rămână membră a Uniunii.

Sunt raţiuni foarte puternice pentru ca UE şi Marea Britanie să încheie cât se poate de repede după ieşirea din UE acorduri economice, de liber schimb şi militare, pentru că nu numai că Marea Britanie nu poate fără Europa după cele peste patru decenii de uniune, dar nici UE nu poate fără Marea Britanie.

Marea Britanie este al patrulea mare importator de bunuri şi servicii din lume. Relaţiile conerciale ale statelor UE cu Marea Britanie sunt cruciale. Spre exemplu, 14% din exporturile irlandeze mergeau către Marea Britanie în 2015, conform bazei de date a ONU cu privire la relaţiile comerciale (COMTRADE). În cazul Olandei, 9% din exporturi merg în Marea Britanie şi 7,4% în cazul Germaniei. Cum cererea pentru produsele germane a început să se reducă la nivel global, Marea Britanie devine un partener extrem de important. Or, ieşirea din UE ar putea duce la lungi negocieri pentru tratate de liber schimb, interval în care exporturile germane, motorul economiei, ar putea să scadă periculos.

Marea Britanie este şi un contributor foarte important la bugetul UE. În 2015, 12,6% din veniturile UE proveneau din Marea Britanie. Până la urmă, Marea Britanie este unul din doar cele zece state UE care sunt contributoare nete la bugetul uniunii, alături de Franţa, Germania, Italia, Danemarca, Austria, Olanda, Finlanda, Islanda şi Suedia. Odată cu aderarea statelor mai sărace din Est, vechii membri ai UE şi-au asumat contribuţii mai mari la bugetul Uniunii, iar pentru ţările enumerate aceasta înseamnă că, o dată cu ieşirea Marii Britanii, vor trebui să vireze si mai mute fonduri Bruxelles-ului.

Procentul din PIB al remitenţelor din Marea Britanie

Privind din Estul Europei, ieşirea Marii Britanii din UE înseamnă limitarea accesului la o piaţă de muncă şi la o sursă de venituri extrem de importantă. Milioane de est-europeni lucrează în statele vestice din UE, beneficiind de facilităţile cetăţeniei UE. Mulţi dintre ei sunt acum în Marea Britanie. Se estimează că sunt 740.000 de polonezi, 160.000 de lituanieni, la nivelul anului 2014, potrivit Eurostat. Aici locuiesc şi jumătate de milion de unguri şi circa 175.000 de romani.

Dincolo de problemele individuale create imigranţilor, guvernele din Est sunt îngrijorate de procente – remitenţele venite din Marea Britanie raportate la PIB-ul acestor state. Stau rău, în cazul unui Brexit, la acest capitol Ungaria, Lituania, Bulgaria, Polonia, România, Slovacia, Estonia şi Letonia.

Cheltuielile pentru Apărare ale membrilor europeni ai NATO

Trecând dincolo de UE, nu degeaba preşedintele Barack Obama a ţinut să reafirme solidaritatea în cadrul NATO şi faptul că o potenţială ieşire a Marii Britanii din UE nu va afecta apărarea europeană. Marea Britanie este statul european din NATO care cheltuieşte cel mai mult pentru apărare, atât ca procent din PIB, cât şi în cifre absolute. Chiar dacă şi-a redus numărul militarilor şi al operaţiunilor militare în străinătate, Marea Britanie continuă să aibă una dintre cele mai puternice şi experimentate armate din NATO. Iar Royal Navy este incontestabil a doua forţă maritimă după SUA în cadrul NATO.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.