Statul mafiot apud Traian Băsescu (II)

După ce cu doi ani în urmă a confirmat afirmaţiile mele privind racolarea de către Serviciul de Informaţii Externe a fostului premier Victor Ponta, fostul preşedinte Traian Băsescu a confirmat în această vară şi o serie din susţinerile mele din ultimii cinci ani referitoare la derapaje îngrijorătoare şi neconstituţionale ale justiţiei şi serviciilor secrete din România.

În primul rând, fostul şef al statului a confirmat că procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, este instrumentul generalului Florian Coldea, şeful operativ al SRI, şi că DNA a devenit o anexă a SRI. Se cuvine însă precizat că doamna doctor Kovesi a devenit un instrument al generalului Coldea din perioada în care a deţinut funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, când a transformat şi această instituţie într-o anexă a SRI. Subalternii săi nu au uitat că generalul Coldea venea la sediul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu pălărie texană pe cap şi stătea cu fundul pe masa de birou a procurorului general Kovesi, ca să arate cine este şeful. Este regretabil şi inacceptabil că, după aderarea la NATO şi Uniunea Europeană, în timp ce erau proclamate independenţa justiţiei şi statul de drept, Parchetul din România a ajuns sub controlul şi la comanda SRI, precum a fost Procuratura sub controlul Securităţii în întunecaţii ani ‘50, în timpul regimului bolşevic.

În al doilea rând, fostul preşedinte Traian Băsescu a confirmat că România a devenit un stat mafiot şi un stat poliţienesc, în care o persoană poate fi anchetată şi arestată dacă deranjează interesele unor şefi din DNA sau din SRI. Traian Băsescu s-a referit în acest sens la o fostă şefă a unei importante instituţii judiciare, respectiv la fostul procuror şef al DIICOT, Alina Bica, care nu i-a făcut pe plac generalului Coldea, după ce acesta i-a solicitat achitarea omului de afaceri Ovidiu Tender, şi a intrat în conflict cu Laura Codruţa Kovesi, după ce instituţia pe care o conducea a iniţiat o anchetă privind compania naţională Transgaz, în care era vizat şi fratele procurorului şef al DNA, Sergiu Lascu, care a ocupat o funcţie de director la această companie.

Statul mafiot a prins cheag în regimul Băsescu

Se cuvine precizat însă că România a devenit un stat mafiot şi un stat poliţienesc în sensul arătat în timpul mandatelor prezidenţiale ale lui Traian Băsescu, nu după plecarea acestuia de la Palatul Cotroceni, cum îi place şi îi convine să susţină fostului preşedinte. Băsescu a susţinut în nenumărate rânduri că nu a sunat niciun procuror pentru a interveni în vreun dosar penal. Fostul preşedinte recunoaşte însă acum că i-a invitat de mai multe ori la Cotroceni pe procurorii şefi Laura Codruţa Kovesi şi Alina Bica, precum şi pe generalul Florian Coldea, pentru a discuta şi a aplana asperităţile apărute între aceşti şefi de instituţii, dar şi pentru a discuta despre unele dosare. Foşti ofiţeri SPP au devoalat că Laura Codruţa Koveşi şi Alina Bica au fost invitate frecvent la Palatul Cotroceni de către ex-preşedinntele Traian Băsescu inclusiv în cursul primului lui mandat, când prima era procuror general al României, iar a doua deţinea funcţiile de şef birou şi apoi şef serviciu în DIICOT, pentru a primi indicaţii şi sarcini legate de anumite dosare penale. Astfel de chemări şi discuţii sunt totalmente neconstituţionale, întrucât, pe de o parte, nu se putea vorbi de o mediere între puteri ale statului, în condiţiile în care procurorii şefi Kovesi şi Bica erau şefi de instituţii care făceau parte din aceeaşi putere, puterea judecătorească, iar, pe de altă parte, eventualele probleme conflictuale dintre aceştia erau de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii.

După o astfel de vizită a fost reţinut de către un procuror din subordinea Alinei Bica omul de afaceri Dinu Patriciu, cu care Traian Băsescu ajunsese în relaţii de dusmănie. Tot în perioada respectivă a început anchetarea omului de afaceri Ovidiu Tender, cunoscut drept un apropiat al fostului director al SRI, Radu Timofte, un fidel al ex-preşedintelui Ion Iliescu, referitor la care Traian Băsescu avea interese evidente să fie înlăturat din fruntea SRI. Înainte de toate, Traian Băsescu ar trebui să lămurească dacă a avut vreo implicare în instrumentarea dosarelor lui Dinu Patriciu şi Ovidiu Tender. Nu este lipsit de relevanţă că ulterior Dinu Patriciu a fost achitat în dosarul în care a fost reţinut şi trimis în judecată de DIICOT şi a câştigat în premieră un proces intentat SRI pentru că a fost interceptat nelegal. Nu este lipsit de relevanţă nici faptul că generalul Florian Coldea i-a spus Alinei Bica, după ce aceasta a ajuns procuror şef al DIICOT, că dosarul lui Ovidiu Tender priveşte securitatea naţională şi-a solicitat să obţină achitarea acestuia, în condiţiile în care ulterior Tender a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de 11 ani închisoare cu executare. Astfel de derapaje neconstituţionale ale ex-preşedintelui Băsescu şi ale generalului Coldea ar trebui anchetate şi sancţionate.

Fostul preşedinte al României a devenit în ultima perioadă foarte critic, chiar ameninţător, faţă de procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, şeful operativ al SRI, generalul Florian Coldea, şi fostul preşedinte ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu. Traian Băsescu a uitat însă că el i-a promovat în funcţii înalte pe cei trei foşti corifei ai săi, în condiţii discutabile, respectiv pe filiere politice şi pe criterii clientelare. Pe Kovesi şi pe Coldea i-a promovat în funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv de prim-adjunct al directorului SRI, fără ca aceştia să aibă competenţă şi experienţă profesională dovedită. Kovesi a fost promovată în fruntea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la vârsta de 33 de ani, dintr-un procuror obscur şi mediocru de la Sibiu, fără vechime şi performanţă profesională, pe filiera politică Vasile Blaga- Emil Boc -Monica Macovei, fără ca aceasta să parcurgă vreo procedură de selecţie şi fără să fi fost stabilite în prealabil anumite criterii de selecţie pentru funcţia ocupată. Mai mult, după expirarea primului mandat, Băsescu a renumit-o pe Kovesi în funcţia de procuror general al României, în pofida avizului negativ al CSM, unde au fost înregistrate cinci voturi împotrivă şi doar unul pentru. Tot Băsescu a numit-o pe Kovesi procuror şef al DNA în 2013, în urma unui troc politic realizat cu premierul Victor Ponta, prin intermediul pupilei prezidenţiale Elena Udrea, care a recunoscut că a făcut trafic de influenţă în acest sens. Coldea a fost promovat şef operativ al SRI pe filiera Gheorghe Falcă – Gheorghe Seculici, la vârsta de 34 de ani, dintr-un obscur ofiţer din Inspectoratul pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului, unde avea gradul de maior, după ce se remarcase doar prin repetenţia de la Academia Naţională de Informaţii şi prin promovare pe relaţii de nepotism, graţie unchiului său, cunoscutul general Dan Gheorghe, care a ocupat funcţii de conducere în Securitate, iar după Revoluţie a fost şef al serviciului secret a Ministerului Afacerilor Interne şi şef al Direcţiei pentru Apărarea Constituţiei din SRI. Iar, la promovarea Liviei Stanciu în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, principalul criteriu avut în vedere de ex-preşedintele Băsescu a fost faptul că se afla în relaţii apropiate cu liderul Grupului parlamentar al PDL din Camera Deputaţilor, deputatul de Galaţi Mircea Toader, devenit unul din oamenii săi de încredere după ce-i fusese secund în perioada în care a fost comandant de navă.

Alina Bica, unul din ctitorii statului mafiot

În acelaşi timp, Traian Băsescu se zbate să-i apere şi să-i albească pe doi dintre fidelii săi, respectiv pe fostul procuror şef Alina Bica, pentru care a cerut să depună mărturie în instanţă, şi pe fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu. Înainte de toate, Horia Georgescu şi Alina Bica nu aveau probitatea profesională şi morală pentru a fi numiţi în aceste funcţii. Referitor la Horia Georgescu, ex-preşeditele Traian Băsescu nu a luat în seamă o informare a unui anumit serviciu de informaţii din care rezulta că acesta a fost implicat la Braşov, în calitate de administrator de societăţi comerciale, în infracţiuni de evaziune fiscală şi de spălare de bani, cu un prejudiciu în valoare de circa 300 000 de euro.

Traian Băsescu îi ţine isonul Alinei Bica, care se autocaracterizează drept o profesionistă de o cinste ireproşabilă şi susţine că la adresa sa nu a apărut nimic negativ până la arestarea sa, nici măcar în spaţiul virtual. Ori, încă cu 10-12 ani în urmă, la adresa sa au apărut mai multe materiale pe internet referitoare la relaţiile sale suspect de apropiate cu fostul procuror general Ilie Botoş, care le-ar fi favorizat pe plan profesional atât pe ea cât şi pe prietena sa Georgiana Hossu, care i-a devenit ulterior colaboratoarea cea mai apropiată. Devenind pupila procurorului general Ilie Botoş, Alina Bica a fost promovată şef birou şi apoi şef serviciu în DIICOT, la o vârstă foarte tânără (30 de ani, respectiv 32 de ani) şi fără să fi avut o experienţă şi o performanţă semnificativă în carieră (anterior a activat trei ani la Parchetul de pe lângă Judecătoria Făgăraşi, trei ani la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, un an la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi un an la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie). Cu concursul lui Botoş, Bica a absolvit Colegiul Naţional de Apărare, sub patronajul spiritual al generalului Gabriel Oprea, care a sprijinit-o ulterior să devină doctorand la Academia Naţională de Poliţie, unde devenise profesor şi conducător de doctorate. Bica a devenit doctor în ordine şi siguranţă naţională, nu în drept, în martie 2010, şi, stimulată de acest succes, în septembrie 2010 s-a mai înscris la un doctorat în acelaşi domeniu, tot la Academia Naţională de Poliţie.

În presă au mai apărut acuzaţii la adresa Alinei Bica în sensul că s-ar fi implicat activ, în timp ce instrumenta dosarul RAFO, pentru a le permite fraţilor Iancu (condamnaţi ulterior la 12 ani de închisoare cu executare), care-l aveau avocat pe profesorul Ion Neagu, membru al Comisiei de examinare care i-a acordat doctoratul, să perfecteze din arest vânzarea companiei RAFO. Apoi a apărut în stenograme ce-l vizau pe fostul preşedinte al ANAF, Sorin Blejnar, un apropiat al ex-preşedintelui Băsescu, fiind interceptată în timp ce încerca să negocieze cu Blejnar o funcţie în ANAF pentru o cunoştinţă din Braşov, fapt ce intră sub incidenţa infracţiunii de folosire a autorităţii sau influenţei în scopul obţinerii unui folos necuvenit pentru altul. Relaţiile apropiate şi interesate dintre Bica şi Blejnar sunt relevate de pupăceala şi de apelativul „puiuţule” din aceste stenograme. Cert este că Bica nu i-a instrumentat lui Blejnar niciun dosar penal în perioada în care a activat la DIICOT, cum n-au avut curajul să se lege de protejatul lui Băsescu nici procurorul general Laura Codruţa Kovesi sau fostul procuror şef al DNA, Daniel Morar. „Puiuţul” Blejnar a fost condamnat recent la 5 ani închisoare cu executare pentru participaţie la contrabandă cu carburanţi într-un grup infracţional organizat într-un dosar instrumentat de un procuror mai curajos şi mai rebel de la Serviciul Teritorial Braşov al DIICOT. Bica, Kovesi şi Morar nu au avut curajul să se lege nici de un alt apropiat al lui Traian Băsescu, fostul consilier de stat Daniel Moldoveanu, care era naşul de căsătorie al lui Blejnar şi a fost implicat şi în activităţi ilicite de contrabandă cu carburanţi nu numai în afacerile cu ANAF devoalate recent, pentru care nu a fost tras la răspundere penală de DNA. În fine, după arestarea sa în 2013, comisarul şef Traian Berbeceanu, fostul şef al Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate şi Antiterorism Alba, a acuzat-o pe Alina Bica că ar fi fost implicată în falsificarea unor probe din dosarul său.

Închirierea actualului sediu al DIICOT miroase a afacere imobiliară

Alina Bica şi poate chiar şi Traian Băsescu ar trebui să ofere explicaţii şi pentru închirierea dubioasă a actualului sediu central al DIICOT, situat pe Calea Griviţei nr. 24 din Bucureşti. La un a după ce Alina Bica a preluat funcţia de procuror şef, sediul DIICOT a fost mutat din sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, situat din zona centrală (B-dul Libertăţii nr. 12), unde existau birouri şi dotări corespunzătoare, într-o zonă mai periferică (lângă Gara de Nord). În prima parte a anului 2015, subalterni ai procurorului şef Bica mi-au semnalat că acest sediu este impropriu şi că a fost obţinut în urma unei închirieri dubioase, în spatele căreia s-ar afla cunoscutul om de afaceri Dorin Umbrărescu, denumit „regele asfaltului din România”. În vederea clarificării acestei chestiuni, am adresat o interpelare ministrului Justiţiei din perioada respectivă, Robert Cazanciuc, care mi-a răspuns că DIICOT îşi desfăşoară activitatea în imobilul situat în Bucureşti Calea Griviţei nr. 24 Sector 1 în baza contractului de închiriere înregistrat sub numerele 28 670/28.08.2014 şi 20 410/28.08.2014, încheiat între DIICOT, prin reprezentanţii săi legali Alina Mihaela Bica şi Elena Georgiana Hossu, şi Piraeus Bank România SA, prin care a fost stabilită o chirie lunară de 56 500 euro. În răspunsul primit se precizează că imobilul închiriat nu a fost niciodată în proprietatea omului de afaceri Dorin Umbrărescu şi că proprietarul imobilului este Alpha Bank SA, conform extrasului de carte funciară, imobilul fiind dat în exploatare Societăţii Bancare Piraeus Bank România SA potrivit unui contract de leasing şi unei adrese prin care se acordă dreptul de a inchiria imobilul. O precizare care comportă discuţii este că DIICOT nu a efectuat cheltuieli de amenajare, la acest imobil acestea fiind efectuate şi suportate de către proprietar.

Răspunsul Ministerului Justiţiei nu clarifică însă iţele afacerii. Până în anul 2014 în imobilul respectiv a funcţionat o altă bancă grecească decât Piraeus Bank sau Alpha Bank, respectiv ATE Bank România SA Bucureşti, Sucursala Calea Griviţei. ATE Bank a fost achiziţionată în anul respectiv de către „regele asfaltului” Dorin Umbrărescu, care i-a schimbat denumirea în Banca Română de Credite şi Investiţii în februarie 2015. Ca atare, omul de afaceri Dorin Umbrărescu n-a fost străin de imobilul închiriat de DIICOT. Cert este că Umbrărescu a fost apropiat atât de ex-preşedintele Traian Băsescu cât şi de fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, adică de protectorii politici ai fostului procuror şef al DIICOT, Alina Bica. În 2006, Traian Băsescu a recunoscut că a intervenit pentru ca firmele lui Umbrărescu să recupereze 1.600 miliarde de lei vechi de la Ministerul Transporturilor. În timp ce Elena Udrea era ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, firmele lui Umbrărescu au obţinut lucrări de reabilitare a drumurilor judeţene şi comunale în valoare de circa 300 milioane de euro în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (care a avut drept obiect construirea şi reabilitarea a 10 000 de kilometri de drumuri judeţene şi de interes local).

Semne de întrebare ridică şi precizarea ministrului Justiţiei că cheltuielile de amenajare au fost efectuate de către proprietarul Alpha Bank nu de către titualarul contractului de închiriere care încasează chiria substanţială de 56 500 euro pe lună, Piraeus Bank. Un semn de întrebare ridică şi faptul că în imobilul respectiv a avut sediul social şi o firmă de construcţii cu capital grecesc, denumită SC Arcon Constructions SRL, care la data încheierii contractului de închiriere cu DIICOT se afla în stare de faliment şi de urmărire penală. Toate aceste neclarităţi şi suspiciuni ne îndreptăţesc să întrebăm de ce DIICOT nu a solicitat închirierea unui sediu de către RA-APPS, cum a procedat DNA pentru actualul sediu de pe strada Știrbey Vodă şi pentru viitorul sediu de Șoseaua Kisseleff (actualul hotel Triumf), precum şi dacă a existat o selecţie de oferte în acest sens. De ce a fost preferată încheierea unui contract de închiriere cu un agent economic privat, în speţă cu o bancă străină? Au fost verificate în prealabil situaţia juridica a imobilului, bonitatea şi reputaţia deţinătorului acestuia? Pentru clarificarea tuturor acestor aspecte se impune efectuarea unor verificări mai riguroase de către Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv de către noua conducere a DIICOT, sub aspectul iniţierii şi constituirii unui grup infracţional organizat referitor la închirierea sediului DIICOT de pe Calea Griviţei nr. 24, care pare a fi o afacere imobiliară.

Numirea procurorilor şefi, între cacealma şi trafic de influenţă

Alina Bica este indiscutabil unul din făurătorii statului mafiot şi poliţienesc a cărei victimă se consideră în prezent. Aceasta a uitat subit că a fost unul dintre instrumentele fostului preşedinte Traian Băsescu timp de aproape un deceniu. A uitat că, în calitate de procuror cu funcţie în DIICOT, i-a satisfăcut acestuia pofta de a se răzbuna pe anumiţi adversari politici, ca Dinu Patriciu, Ovidiu Tender, Varujan Vosganian. A uitat că a fost emisarul preşedintelui Băsescu şi al PDL în Ministerul Justiţiei, unde a avut sarcina de a-l talona şi ţine sub control pe ministrul Cătălin Predoiu (care a fost promovat anterior în această funcţie de PNL şi de premierul Călin Popescu Tăriceanu) şi de a superviza bănoasa afacere de la ANRP, conducând practic ministerul în perioada în care a fost secretar de stat. A uitat că a participat din partea Ministerului Justiţiei la făurirea actualelor coduri penale, din ce în ce mai contestate, pentru adoptarea cărora s-a recurs la procedura asumării răspunderii Guvernului Boc, pentru a se evita dezbaterea şi modificarea lor în Parlament.

Alina Bica a fost numită procuror şef al DIICOT de către preşedintele Băsescu în prima parte a anului 2013. Chiar dacă propunerea a fost făcută de ex-premierul Victor Ponta, care deţinea atunci, cu titlu interimar, portofoliul de ministru al Justiţiei, în spatele acestei promovări se află tot Traian Băsescu şi Elena Udrea, ca şi în cazul propunerii Laurei Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror şef al DNA, referitor la care Udrea a recunoscut că a făcut trafic de influenţă în numele lui Băsescu pe lângă Ponta. În cazul Alinei Bica există suspiciunea că Băsescu şi Udrea au apelat la doi apropiaţi ai lui Bica din guvernul USL, respectiv la generalul Gabriel Oprea, fost ministru al Apărării şi Afacerilor Interne în regimul Băsescu, şi la generalul Ilie Botoş, fost procuror general al României şi şef al Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei în regimul Băsescu, pentru a-l influenţa pe premierul Victor Ponta. Oprea devenise ministru al Afacerilor Interne în guvernul Ponta, iar Botoş fusese în 2012 consilierul premierului Ponta pe probleme de ordine şi siguranţă naţională, iar în 2013 devenise prim-adjunct al ministrului Oprea. Nu este lipsit de relevanţă că tandemul Oprea-Botoş a încercat, în toamna anului 2012, să o promoveze pe Alina Bica în funcţia de procuror general al României. Cert este că Ponta a fost ademenit ca să nu zic păcălit şi în cazul Bica, ca şi în cazul Kovesi. Aşa se explică postarea triumfalistă a mezinei fostului preşedinte, Elena Băsescu, de după numirea procurorilor şefi în 2013: „3-1, pentru tata!”. Mai exact, Băsescu şi-a implantat trei oameni în fruntea parchetelor din România, respectiv pe Laura Codruţa Kovesi, procuror sef al DNA, pe Alina Bica, procuror şef la DIICOT, şi pe Georgiana Hossu, prim-adjunct al procurorului şef al DIICOT, în timp ce Ponta a reuşit să-şi impună un singur om, respectiv pe Tiberiu Niţu în funcţia de procuror general al Parchetului de lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Se poate bănui că, prin numirea lui Kovesi şi Bica în fruntea DNA şi DIICOT, Traian Băsescu şi Elena Udrea au urmărit să-şi asigure o impunitate ulterioară.

Aşadar, Alina Bica a fost unul dintre făcătorii şi beneficiarii „ statului de drepţi” făurit de fostul preşedinte Traian Băsescu. Bica a achiesat la acest stat mafiot şi poliţienesc inclusiv atunci când, potrivit propriei sale mărturisiri, îi prezenta generalului Coldea informări scrise personal pe coli A4 despre evoluţia dosarului Ovidiu Tender. Dacă ar avea cât de cât bun simţ, calitate care-i cam lipseşte potrivit foştilor colegi şi subalterni, Bica n-ar trebui să mai pozeze în victimă a sistemului după arestarea sa. Cum n-ar trebui nici să se laude cu inteligenţa şi profesionalismul său, pentru că nu au fost reflectate de dosarele soluţionate. Referitor la inteligenţa sa, lumea nu a uitat că a confundat în CV-ul său IQ-ul cu AQUIS-ul comunitar. Iar să te lauzi că ai făcut parte dintr-o „echipă care a promovat o reformă fără precedent de la Dongoroz (considerat cel mai mare penalist român-n.n.) încoace ” în domeniul dreptului penal este de domeniul patologicului. Din păcate, apar tot mai multe indicii că după 2005 puterea a fost acaparată în România de un grup infracţional organizat la cel mai înalt nivel statal.

Senator

Valer Marian

Citiţi şi

Statul poliţienesc apud Traian Băsescu (I)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.