Stoltenberg, la București: „Nu îl putem lăsa pe Putin să câştige”

Aici, la Bucureşti, miniştrii de externe ai NATO vor căuta modalităţi de a sprijini pe mai departe Ucraina şi de a…

De (I.R.)
Stoltenberg, la București: „Nu îl putem lăsa pe Putin să câştige”

Aici, la Bucureşti, miniştrii de externe ai NATO vor căuta modalităţi de a sprijini pe mai departe Ucraina şi de a…

Miniştrii de externe ai NATO vor căuta modalităţi pentru a sprijini pe mai departe Ucraina, a declarat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a menţionat că preşedintele rus, Vladimir Putin, nu poate fi lăsat să câştige.

„Vom face tot ce este necesar pentru a proteja şi apăra toţi aliaţii. Aici, la Bucureşti, miniştrii de externe ai NATO vor căuta modalităţi de a sprijini pe mai departe Ucraina şi de a face faţă presiunii Rusiei în Bosnia-Herţegovina, Moldova şi Georgia. V-aţi dovedit o gazdă generoasă pentru un număr uriaş de refugiaţi, aţi facilitat exportul a milioane de tone de cereale din Ucraina, pentru a uşura criza alimentară mondială. Aţi asigurat sprijin militar semnificativ Ucrainei. Nu îl putem lăsa pe Putin să câştige, pentru că asta ar arăta altor lideri că pot atinge ţeluri prin forţă şi ar fi o lume mult mai periculoasă pentru noi toţi. Este, deci, pentru interesul nostru propriu de securitate să sprijinim Ucraina”, a spus secretarul general al NATO, în cadrul unei conferinţe de presă comune susţinute alături de preşedintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din ţările membre NATO, care va avea loc marţi şi miercuri la Bucureşti, este „oportunitatea de a repeta un mesaj clar din partea aliaţilor, inclusiv România, că susţinem Ucraina, susţinem dreptul lor de a se apăra şi trebuie să continuăm să acordăm sprijin atât militar cât şi umanitar şi internaţional”, a mai spus oficialul NATO la București.

Ce a spus și Klaus Iohannis

Klaus Iohannis a declarat, luni, că este nevoie de un număr sporit de militari aliaţi şi de echipamente prepoziţionate pe Flancul Estic, arătând că trebuie ca deciziile luate în acest sens la Summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Madrid să se concretizeze.

„Este nevoie de mai multă forţă de apărare, de descurajare pe Flancul Estic. Acest lucru l-am spus demult, de la început ca să fiu foarte specific şi chiar astăzi cu domnul secretar general am discutat toate aceste chestiuni. După părerea mea, este nevoie de un număr sporit de militari aliaţi, dar asta nu este suficient. În plus, pentru a reprezenta o descurajare şi apărare solidă, este nevoie de echipamente, mai exact de echipamente prepoziţionate. Despre aceste lucruri am discutat şi despre creşterea prezenţei şi despre prepoziţionarea de echipamente la Summitul de la Madrid, însă este nevoie de concretizarea acestor decizii. La Madrid decizia a fost mai degrabă generică, toată lumea a fost de acord că asta trebuie făcut, dar acum doresc, cel puţin asta a fost partea mea, să trecem la fapte”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, după întrevederea avută cu Stoltenberg.

El a subliniat că este nevoie de planuri concrete şi de dezvoltarea unor structuri logistice şi că se aşteaptă ca la Summitul NATO de la Vilnius de anul viitor să fie luate decizii mult mai curajoase şi mult mai concrete în aceste domenii.

„În plus, este nevoie de planuri foarte concrete ca în cazul unui atac să se ştie foarte exact cine, ce trupe şi unde trimite. Nu putem să lăsăm astfel de decizii pentru un ultim moment şi să fim atunci luaţi prin surprindere. Este nevoie, în afară de aceste planuri, de dezvoltarea unor structuri logistice, de exemplu pentru carburanţi, şamd. Toate acestea, după părerea mea, după părerea noastră, sunt necesare şi cred că la Summitul de la Vilnius de anul viitor, cel puţin aşa am discutat astăzi, este posibil să avem decizii mult mai curajoase şi mult mai concrete în aceste domenii”, a afirmat președintele.

 

Distribuie articolul pe:

56 comentarii

  1. @Anonim,
    Gen rezoluția 76/82 în care de partea SUA au fost 7 state – 146 de partea Rusiei – sau poate că 76/149 în care SUA a avut aliat doar pe Ucraina – restul de 130 votând alături de Rusia (care inițiase subiectul) ori poate 76/290 unde – iarăși – SUA și alte 2 state au fost în tabăra opusă celor 135 de state (printre care Rusia) care au votat în același fel?
    Întreb ca să știu cum dorm.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.