STUDIU Și diaspora e împărțită în două Românii. Simion, agentul revoltei lui Călin Georgescu. Nicușor Dan, alegerea rațională

Cercetarea a fost realizată între octombrie și decembrie 2025, prin nouă focus-grupuri și interviuri aprofundate, cu mai puțin de 100 de participanți. Țările analizate au fost selectate în funcție de numărul de voturi exprimate în turul al doilea al alegerilor – Spania, Marea Britanie, Italia, Franța și Austria-, iar participanții au fost împărțiți între votanți ai lui Nicușor Dan și votanți ai lui George Simion.

Două diaspore, două motivații ale plecării

Studiul identifică existența a două mari tipologii de diasporă. Pe de o parte, „diaspora muncitorească”, formată în special din persoane fără studii superioare, provenite din Vechiul Regat, care au migrat din cauza lipsei locurilor de muncă sau a salariilor foarte mici și a activității economice slabe.

Pe de altă parte, o „diasporă sofisticată”, cu studii superioare și un nivel de trai peste media țărilor de rezidență, care prioritizează educația, sănătatea și calitatea vieții.

Occidentul, trăit diferit

Felul în care este percepută viața în Occident diferă radical în funcție de opțiunea de vot. Votanții lui Nicușor Dan se declară integrați, respectați și apreciați, afirmând că sunt tratați egal în țara de rezidență, indiferent de profesie.

În schimb, votanții lui George Simion vorbesc despre discriminare, umilință și stigmatizare. În Marea Britanie de pildă, unii dintre respondenți spun că sunt asimilați romilor, iar în Italia descriu relația cu localnicii în termeni duri: „Ne consideră slugile lor” sau „Suntem mopul lor de spălat pe jos”.

Comunitate, nu credință

Rolul bisericii în diaspora este relevant mai ales ca spațiu comunitar pentru diaspora muncitorească, în special pentru cei care nu stăpânesc bine limba țării de rezidență. Studiul arată că intenția de vot nu este corelată direct cu nivelul de religiozitate, însă există o legătură între participarea în comunitate și votul pentru George Simion.

Paradoxal, mulți dintre votanții lui Simion exprimă o respingere explicită față de instituția bisericii: „Poți să crezi în Dumnezeu și acasă” sau „Credința o am în suflet, nu la biserică”, sunt citatele întâlnite în focus-grupurile studiate de sociologul Barbu Mateescu.

Inegalitatea și privilegiile sunt teme recurente, inclusiv în raportarea la BOR, percepută adesea ca parte a dihotomiei dintre „ei” și „noi”

„Ei” sunt „sinecuriștii și clasa politică”, iar „noi” este „poporul – romanii, cei care muncesc”, explică Barbu Mateescu.

CITEȘTE ȘI: INTERVIU Șeful IICCMER îl trimite pe Miruță înapoi la școală după gafa cu Ceaușescu: Să citească o carte despre regim

Cum se raportează diaspora la România

Raportarea la România este strâns legată de opțiunea de vot. Votanții lui Nicușor Dan își asumă statutul de emigrant, se distanțează de realitățile din țară și vorbesc despre presiunea socială și despre o mentalitate „rămasă în urmă”.

În schimb, votanții lui George Simion se raportează la România la persoana întâi plural -„noi” -, chiar dacă locuiesc de ani buni în afara țării. Ei percep diaspora ca pe „o stare temporară”, precizează Mateescu.

Bulele informaționale ale celor două Românii

Și sursele de informare consolidează clivajele între cele două Românii din diaspora. Votanții lui Nicușor Dan consumă preponderent Recorder, G4Media și privesc cu prudență rețelele sociale.

De cealaltă parte, votanții lui Simion indică Realitatea TV ca sursă principală de informare și manifestă o profundă neîncredere față de televiziuni, considerate „cumpărate”. Ei folosesc ca sursă primară mediul online și mai ales TikTok, perceput ca „singura platformă care nu poate fi cumpărată”.

Simion, votat pentru Georgescu

Una dintre concluziile-cheie ale studiului este că votul pentru George Simion în diaspora a fost, în mare măsură, un vot pentru Călin Georgescu.

Participanții afirmă explicit că l-au votat pe Simion pentru o eventuală alianță cu Georgescu sau pentru că l-ar fi considerat „sub tutela” acestuia. Dorința dominantă este una de schimbare rapidă, radicală, cu un lider care „se luptă cu sistemul” și „le ia averile” vechilor politicieni.

În mod paradoxal, conexiunea dintre Călin Georgescu și Rusia nu există în percepția diasporei, nici măcar în rândul votanților lui Nicușor Dan.

Răbdare vs. revoltă

În timp ce votanții lui Nicușor Dan vorbesc despre nevoia de reforme graduale și își declară răbdarea față de actuala guvernare, votanții lui Simion descriu statul ca fiind profund disfuncțional și percep statul ca principal adversar: „Toate câștigurile vin la stat”.

Un laitmotiv comun, indiferent de opțiunea de vot, este nevoia de profesioniști și lideri bine pregătiți, cu experiență reală, explică Mateescu. Diferența apare în ritmul așteptat al schimbării. Acolo unde Nicușor Dan este ales pentru rațiune și calcul, Călin Georgescu, prin George Simion, mobilizează emoția, frustrarea și revolta.

CITEȘTE ȘI: Nicușor Dan e îngrijorat de antisemitism, deși a refuzat repetat legea Vexler

Concluzie: Un partid de stânga ar rupe din electoratul AUR

În concluzie, studiul avertizează că ruptura dintre așteptările electoratului și capacitatea de comunicare a puterii politice este majoră și că Nicușor Dan riscă, pe termen mediu, să rămână în urma propriului electorat dacă reformele vor avansa mult prea lent, punând la încercare așteptările propriului electorat.

„O altă concluzie destul de dificilă este că capacitatea statului român – a puterii – de a comunica cu electoratul AUR este aproape zero”, spune Barbu Mateescu.

Sociologul mai concluzionează că un nou partid de stânga, în sensul clasic de tipul Bernie Sanders – nu un partid progresist care marșează pe drepturile minorităților sexuale -, ar fi „foarte periculos pentru AUR”.

Studiul coordonat de Barbu Mateescu cu sprijinul Fundației Konrad Adenauer poate fi consultat integral – AICI