Statele Unite şi alte 14 state membre NATO au decis să se retragă din aplicarea Tratatului Forţelor Convenţionale în Europa, prin care se obligau să ofere Rusiei informaţii despre trupele şi echipamentele militare desfăşurate la frontiere.
„Este o reacţie la suspendarea aplicării Tratatului de către Rusia, în 2007 şi a lipsei intenţiilor de revenire asupra acestei decizii”, precizează surse din cadrul NATO. Decizia statelor NATO a fost comunicată OSCE.
„Ne vom întoarce la implementarea tratatului în ce priveşte relaţia cu Rusia, dacă Rusia va relua implementarea obligaţiilor care îi revin prin acest tratat. Statele Unite rămân angajate pentru relauarea controlului armelor convenţionale in Europa”, a declarat Victoria Nuland, purtător de cuvânt al Departamentului american de Stat.
Decizia Washingtonului de a se retrage este una simbolică. Tratatul, practic, nu se mai aplică, după retragerea Rusiei. Pe de alta parte, reacţia rusă la anunţul SUA este exagerată datorită contextului electoral, dupa cum şi alegerile prezidenţiale americane din 2012 trebuie luate în calcul.
Tratatul FCE, încheiat în 1990 a fost considerat piatra unghiulară a securităţii eeuropene de după Războiul Rece. De altfel, la un an dupa suspendarea aplicării sale de către Rusia, Moscova a invadat Georgia, în august 2008. Tratatul Forţelor convenţionale din Europa a avut scopul de a reduce nivelul forţelor militare ale NATO şi ale Pactului de la Varşovia, fiind vorba de tancuri, blindate, piese de artilerie grea, avioane de luptă şi elicoptere de atac. După disoluţia Pactului de la Varşovia, tratatul s-a aplicat nu blocurilor militare, ci statelor şi zonelor geografice.
O decizie care complică situaţia din Transnistria
Bazele militare americane din România şi retragerea trupelor ruse din Transnistria au fost citate de către oficialii rusi atunci când au fost expuse raţiunile de la baza suspendării aplicării Tratatului de către Moscova.
Cea mai importantă modificare a FCE a survenit în 1999, prin „angajamentele de la Istanbul”, a căror nerespectare a dus la neratificarea tratatului de către SUA şi membrii NATO. Prin aceste „angajamente”, Rusia îşi asuma obligaţia de a-şi „retrage trupele de pe teritoriul Moldovei până la finalul lui 2002” şi de a desfiinţa patru baze militare din Georgia. Rusia a ratificat Tratatul in forma sa modificată, însă nerespectarea „angajamentelor de la Istanbul” a făcut ca statele NATO să refuze ratificarea noului tratat.
Decizia SUA şi a celor 14 state membre NATO de a suspendat aplicarea Tratatului vine cu puţine zile înainte de reluarea oficială negocierilor de pace în Transnistria, după şase ani de impas.
Prea târziu şi prea puţin
Criticii din tabăra republicană de la Washington critică însă decizia administraţiei Obama ca insuficientă. „S-a adoptat o contramasura care este prea slaba si tardiva. Atat timp cat Rusia nyu pune capat ocupatiei din Georgia, nu sunt şanse să îşi respecte obligaţiile impuse de Tratatul FCE. Mai mult, decizia lui Obama de a continua să furnizeze informaţii altor state semnatare ale Traratului face ca Moscova să poată obţine aceste informaţii de la alte state (…) şi arată că administraţia Obama nu are o politică credibilă în Europa”, spune un consilier republican din Senatul SUA, citat de Foreign Policy.
În 2007, Rusia a suspendat furnizarea informaţiilor despre forţele sale convenţionale nu doar pentru SUA, ci pentru toate cele 30 de state semnatare ale Tratatului FCE.
Deşi a suspendat aplicarea tratatului de mai bine de patru ani, Rusia a propus, în urma cu două săptămâni, extinderea tipurilor de arme care să intre sub incidenţa FCE. Este vorba derspre avioanele fără pilot, tot mai des folosite de armata americană.
Avertismente cu iz electoral din partea Moscovei
Anunţul retragerii SUA din Tratatul FCE a fost folosit de liderii de la Moscova în scop electoral, pe 4 decembrie fiind programate alegerile parlamentare, iar Partidul Rusia Unită, al lui Vladimir Putin, având o situaţie neaşteptat de slabă în sondaje.
Preşedintele Dmitri Medvedev a avertizat că Rusia se va retrage din noul tratat START, de neproliferare a armelor nucleare, a cărui semnare a marcat aşa-zisa restartare a relaţiilor Rusia-SUA. „SUA şi partenerii lor din NATO nu au de gând să ţină cont de îngrijorările noastre privind apărarea antirachetă în Europa”, a declarat Medvedev. Negocierile dintre Moscova şi Washington pe marginea apărării antirachetă s-au blocat, SUA neacceptând să asigure un cadru legal care să asigure că scutul nu va fi îndreptat împotriva Rusiei.
Dmitri Medvedev a mai avertizat că Rusia îşi poate relua programul de înarmare şi modernizare echipamentelor şi că va spori măsurile de apărare a arsenalului nuclear. Preşedintele a declarat că Moscova poate recurge la instalarea de rachete Iskander în Kaliningrad, ca reacţie la amplasarea scutului american antirachetă în România. Surse militare ruse au anunţat o posibilă instalare de rachete tactice în Belarus şi în regiunea Krasnodar.