' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Cu ocazia Zilei Mondiale a Ajutorului Umanitar, sărbătorită anual pe 19 august, Kaja Kallas, Înalta Reprezentantă a Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședintă a Comisiei Europene, împreună cu Hadja Lahbib, comisara europeană pentru egalitate și pentru pregătirea și gestionarea situațiilor de criză, au transmis o declarație comună prin care atrag atenția asupra riscurilor tot mai mari cu care se confruntă personalul umanitar la nivel global.
Cele două oficiale au subliniat curajul lucrătorilor umanitari care își asumă riscuri zilnice pentru a livra alimente, apă, adăpost și asistență medicală populațiilor aflate în nevoie, descriind implicarea acestora drept una dintre cele mai puternice forme de solidaritate umană. În același timp, ele au atras atenția asupra prețului ridicat plătit de acești oameni: potrivit datelor citate, doar în 2026 au fost înregistrate 82 de decese, 39 de răpiri și 97 de răniri în rândul lucrătorilor umanitari.
Sudan, Gaza și Ucraina, printre principalele crize umanitare active, potrivit UE
Declarația comună subliniază faptul că atacurile asupra personalului umanitar, spitalelor și obiectivelor civile nu reprezintă simple incidente, ci încălcări directe ale dreptului internațional umanitar, iar impunitatea celor responsabili alimentează în continuare abuzurile. Kallas și Lahbib au menționat explicit situația din Sudan, unde una dintre cele mai grave crize umanitare din lume continuă să provoace pierderi de vieți omenești și strămutări masive de populație, în timp ce accesul organizațiilor umanitare rămâne blocat sistematic.
Oficialele europene au amintit și de situația din Gaza, unde distrugerile și suferința rămân la un nivel catastrofal, precum și de războiul din Ucraina, ale cărui efecte depășesc granițele țării, afectând lanțurile de aprovizionare cu alimente și agravând crizele din regiuni precum Cornul Africii, Sahelul, Afganistanul sau Myanmar. Declarația atrage atenția și asupra impactului tehnologiilor emergente asupra modului în care se poartă războaiele, subliniind că acestea generează noi riscuri pentru civili și pun suplimentar la încercare respectarea dreptului internațional umanitar.
Kallas și Lahbib au reafirmat angajamentul Uniunii Europene, unul dintre cei mai mari donatori umanitari din lume, de a continua finanțarea, dar și de a intensifica diplomația umanitară pentru asigurarea unui acces rapid, sigur și neîngrădit pentru lucrătorii din teren. Cele două au amintit și de programul european de reacție rapidă „Protect Aid Workers”, care oferă sprijin imediat lucrătorilor umanitari locali expuși atacurilor, aceștia reprezentând, potrivit declarației, 90% dintre persoanele vizate de violențe. Doar în 2025, programul a sprijinit 782 de lucrători umanitari din 25 de țări. În încheierea declarației, cele două oficiale au mulțumit lucrătorilor umanitari pentru curajul lor, reafirmând angajamentul UE de a rămâne un donator implicat atât timp cât nevoile persistă.
CITEȘTE ȘI:
Israelul respinge planul de pace al lui Trump pentru Gaza
