LIVE UPDATE Summitul B9 – Liderii de pe Flancul Estic, la București. Discuții despre securitate

UPDATE: Nicușor Dan a avut o întâlnire bilaterală cu Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei

UPDATE: Cei trei lideri răspund întrebărilor presei:

Rutte: NATO 3.0 înseamnă o Europa și un NATO mai puternic. Europenii își asumă mai multe. (…) Sunt țări care au trecut de 5%, țări care se apropiau de această cifră. Au fost dezamăgiri din SUA mai ales referitor la reacția din Iran. Aliații au auzit mesajul. Pe două fonduri: respectarea alianțelor.

Ieri am văzut avioane din SUA alimentând în România, un semn că ajută. În strâmtoarea Ormuz, există inițiative, care se asigură că există ce e necesar pentru deminare. Sunt nave trimise acolo ca să elimine minele marine.

Mesajul meu către SUA; Europenii au auzit mesajul, colaborăm strâns.

Nawrocki: Vreau să accentuez că din perspectiva flancului estic, acum nu e un moment de a schimba brusc strategii. Uneori apar tot felul de idei ciudate, însă ideea nu e asta. Așa cum a spus Secretarul General al NATO, avem nevoie de o Europă unită. Țările care nu fac parte din NATO trebuie să strângă rândurile pentru dezvoltarea sectorului de apărare.

Avem nevoie de o Europă unită și puternică. Dorim să păstrăm această relație, știm că e crucială pentru noi ca securitate.

Nicușor Dan: Rusia părea în 90 că nu mai este o amenințare. Ne-am întors la această amenințare. În NATO se pune direct problema unei echități a contribuților. Dar faptul că SUA și UE contribuie echitabil nu înseamnă că UE se apără singură și la fel SUA. NATO funcționează după protocoale făcute ani de zile, nu se schimbă de la o zi la alta.

NATO 3.0 înseamnă că contribuția aliaților este proporțională. Acest proces va continua. Suntem deja în NATO 3.0. Obligația de 3,5+1,5 este până în 2030.

Întrebare: Pornind de la începerea unui armistițiu în Ucraina pornind de la retragerea de trupe, cum zicea Pescov, și având în vedere prezența lui Zelenski aici, care e perspectiva alianței pentru a da startul discuțiilor pentru pace?

Nawrocki: În timpul discuțiilor, a fost clar că scopul statelor a fost de ajutorare a Ucrainei. Nu există îndoială că B9 și NATO privesc cu atenție războiul din Ucraina. Avem un agresor: Rusia, și o victimă: Ucraina. I-am sprijinit de la început. Declarația Summitului B9 e clară. Scopul strategic e să sprijinim Ucraina.

Sperăm că vom vedea o pace justă și durabilă, în care să se afirme foarte clar cine e agresorul și cine e victima.

Rutte: Până la urmă, Putin a pornit acest război în 2015. Președintele american a rupt blocajul cu Rusia. Putin ar trebui să fie dispus să colaboreze. Nu e dispus. Decizia unui armistițiu va fi a ucrainenilor. Noi suntem aici pentru a ne asigura că acordul de pace vor fi de așa natură încât rușii nu vor mai încerca să atace.

Nicușor Dan: Mereu, când un politician face o declarație, chiar dacă teoretic se adresează spre exterior, declarația e pentru publicul interior. Rusia nu e în cea mai fericită situație. Normal că leadershipul rus spune că e aproape că a câștiga, în modul ăsta trebuie să luăm ce au spus Putin și Peskov. Fiecare dintre țări este determinată să sprijine Ucraina. Și ca un gest de echitate în relații internaționale, și pentru propria securitate.

Întrebare: Ați discutat despre retragerea trupelor americane? Pentru Rutte: există posibilitatea ca trupele americane să fie relocate în Europa?

Rutte: Prezența SUA în Europa vine cu angajamentul clar că vor rămâne implicați în apărarea NATO. Trebuie să fim siguri că nu va fi o amenințare la adresa SUA. Știm că SUA a investit mult, sunt de acord că nivelul general de apărare și descurajare trebuie să fie cât mai puternic. Trebuie să ne gândim mai mult la asta decât la alte priorități.

Nawrocki: Nu am discutat despre asta. Interesul Europei și NATO e ca trupele americane să rămâna aici. Dacă se ia o decizie privind trupele din Germania și alte țări, noi suntem pregătiți să găzduim aceste trupe.

Nicușor Dan: Noi luăm foarte în serios NATO. Și articolul 5. Interesul nostru comun e ca prezența americană să fie în Europa. Bineînțeles, la nivel individual, cea mai mare dintre țările europene își doresc trupe americane. Dar nu veți vedea discuții între europeni despre cum să împărțim trupele.

Întrebare: Există riscul ca președintele Trump să se gândească la aliați diferit? Există riscul de fragmentare în NATO din această perspectivă?

Rutte: Am fost la Casa Albă acum câteva luni. Era o dezamăgire din partea lor. În general, că nu toate angajamentele de folosire a bazelor europene erau respectate pe deplin. Am clarificat că erau respectate masiv, un exemplu fiind București.

Imaginea de ansamblu e pozitivă. Toate țările încearcă să ajungă la 5%. Germania cheltuiește dublu față de acum câțiva ani. SUA văd lucrurile astea și înțeleg. Trebuie trei lucruri: cheltuielile trebuie sporite, trebuie să producem și să inovăm, exemplu fiind Ucraina, trebuie să ne organizăm.

Nawrocki: Răspunderea pentru construirea unei relații e de ambele părți. Suntem conștienți de cât de mare e contribuția SUA în NATO. Liderii europeni trebuie să fie și ei conștienți de lucrul ăsta. Aceste relații se construiesc cu simț de răspundere între cele două părți. Aici ne putem referi la niște declarații făcute prematur despre Orient de liderii europeni. Trebuie construită relația cu simț de răspundere.

UPDATE: Mark Rutte, la final de B9

„Întâlnirile de azi au dat dovadă de angajamentul aliaților. Rusia rămâne în continuare amenințarea directă a NATO. Continuă acest război de agresiune la adresa Ucrainei. Nu putem lăsa garda jos.

Trebuie să apărăm flancul estic, dar și să facem mai mult. Armata trebuie să aibă resursa necesară, să cheltuiască mai mult. La Summitul NATO de la Haga am convenit să acordăm 5% din PIB apărării. Banii sunt cruciali. La Ankara vom vorbi de oportunități.

Sprijinul puternic și continuu pentru Ucraina va fi în continuare prioritate. Am vorbit cu Zelenski azi despre ce am putea face pentru a avea o Ucraina mai puternică pentru azi și pentru mâine.

Avem nevoie de susținerea SUA pentru Ucraina. Trebuie să săpăm adânc pentru a-i sprijini, pentru că securitatea lor e a noastră. Doar prin NATO putem ține oamenii în siguranță.”

UPDATE: Discursul lui Karol Nawrocki după Summitul B9

„Vrem extinderea formatului B9 pentru a include și alte țări, precum cele nordice, și în acest fel să ne lărgim perspectiva de securitate pe întregul ax vertical al flancului estic.

NATO a pus în ultimii ani în aplicare o mulțime de decizii și a reușit să sporească descurajarea din zona noastră. Sperăm că vom trimite un mesaj puternic de la Ankara.

Agresiunea împotriva Ucrainei nu e un conflict separat. E o provocare directă pentru structura euroatlantică. Kremlinul vrea să reconstruiască sferele de influență, să distrugă NATO și să submineze democrația.

Unitatea formatului B9 nu mai e doar un tratat, ci o îndatorire a tuturor țărilor. Sunt foarte încântat că toți participanții și-au transmis punctul de vedere. Toată lumea e conștientă de importanța relația transatlantice. Nu există NATO fără SUA.

Avem nevoie clar de o relația transatlantică puternică. Numai în Polonia am avut aproape 10.000 de membri ai trupelor americane. Acest parteneriat necesită ca statele membre să-și mărească potențialul. Subminarea relațiilor UE-SUA e în interesul Rusiei.

Ținem următorul B9 la Varșovia, sunteți toți invitați. Sperăm să fim 14, cu tot cu Scandinavia.”

UPDATE: Nicușor Dan susține o conferință de presă după Summitul B9.

„Summitul B9 este în general pregătitor pentru summitului NATO, care are loc anul acesta în Ankara.

În linii mari, deciziile pe care ni le-am asumat au fost respectarea angajamentelor de suplimentare a cheltuielilor militare, transformarea acestor bani în utilități și echilibrarea în interiorul alianței a contribuților statelor UE și SUA.

Progresăm, suntem cu toții serioși. Anul acesta avem cheltuieli militare 2,5% din PIB și 40% din acești bani merg pe echipamente noi.

Am vorbit dincolo de chestiunile generale ale Alianței. Am vorbit de Moldova. Stat pe flancul estic, amenințat într-un proces de război hibrid cu Rusia. E important pentru noi, pentru Ucraina, pentru Alianță, să ajutăm Moldova pentru a face față acestei agresiuni.

Există o preocupare a românilor pentru dronele care să întâmplă să ajungă să treacă granița noastră. Am vorbit despre asta cu secretarul general și există proiectul santinela estului, care acționează chiar pentru cetățenii români potențial afectați.

UPDATE: Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a făcut declarații de presă jurnaliștilor de la București. Acesta a vorbit despre posibilitatea păcii în Ucraina. Diplomatul consideră că este importantă continuarea presiunii pusă de Europa pe Rusia, despre care oficialul crede că nu-și dorește finalul războiului.

„Depinde de dorința celor două părți. Una dintre ele, Ucraina, e clar concentrată pe a găsi o soluție. Rusia nu vrea asta, continuă războiul, ca să ocupe cât mai mult teritoriu. Și probabil, la final, va dori să stea la masa negocierilor. Avem nevoie să întețim presiunea pusă pe Rusia. Prin a impune noi sancțiuni, prin a susține Ucraina, pentru că asta e singura cale de scăpare.”

UPDATE: Președinții Ucrainei și Poloniei, Volodimir Zelenski și Karol Nawrocki, au avut o întâlnire bilaterală de aproximativ 15 minute. 

UPDATE Ce înseamnă „abținerea constructivă” a Ungariei de la declarația comună a statelor B9

Ungaria este singurul stat din formatul B9 care și-a exprimat „abținerea constructivă” față de declarația comună. Administrația Prezidențială susține că „la momentul finalizării negocierii textului declarației, ca de altfel nici astăzi, Ungaria nu avea un guvern învestit”.

„În consecință, nu au avut instrucțiuni dacă să se asocieze sau nu. Abținerea este constructivă, așa cum scrie și în textul declarației, și este un pas înainte față de poziția anterioară a Ungariei, care era una de respingere. Mesajul delegației Ungariei este unul pozitiv”, transmite Departamentul de comunicare al Administrației Prezidențiale.

Declarația comună a summitului B9 și al aliaților nordici de la București (13 mai 2026)

UPDATE Ce a fost în meniu

Liderii au servit mâncare din bucătăria internațională. Mai mulți ar fi cerut meniu special din cauza restricțiilor alimentare.

Meniu:

• friptură de vită, foie gras.
• prăjitură: mousse de piersica

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, nu servește foie gras, au declarat surse de la Cotroceni. Acesta a avut în meniu friptura de vită, iar în loc de mousse, fructe roșii.

UPDATE Liderii au semnat o declarație comună. Ungaria s-a abținut

Reuniunea de astăzi reflectă angajamentul nostru comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe întregul Flanc Estic al NATO, recunoscând linia strategică continuă de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice, precum și hotărârea noastră de a construi NATO 3.0 prin promovarea unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic. Legătura transatlantică rămâne coloana vertebrală a securității noastre colective.

Uniți în fața unor amenințări și provocări profunde la adresa securității, în special a amenințării pe termen lung reprezentate de Rusia, ne intensificăm în continuare contribuțiile la apărarea noastră colectivă. Ne asumăm responsabilități mai mari printr-o partajare sporită a sarcinilor și prin creșterea investițiilor în apărare, pe măsură ce Aliații lucrează pentru atingerea angajamentului de 5% din PIB. Până în prezent, s-au realizat progrese semnificative în întreaga Alianță, unii Aliați atingând deja sau depășind obiectivul de investiții în apărare.

Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților. Având în vedere mediul de amenințări, NATO trebuie să se concentreze asupra sarcinii fundamentale a apărării colective, inclusiv printr-o postură robustă de apărare avansată. Ne menținem angajamentul de a ne asigura că planurile de apărare ale NATO sunt complet dotate cu resurse și de a îndeplini obiectivele privind capabilitățile, mobilitatea și activarea militară, inclusiv extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul Estic.

Ungaria dorește să își exprime o abținere constructivă. În acest sens, Ungaria nu este în măsură să susțină actuala formulare a declarației ca limbaj convenit. Orice decizie privind utilizarea acestui limbaj convenit în viitor va fi luată de viitorul Guvern al Ungariei.

UPDATE 14.15 Liderii au făcut fotografia de grup

UPDATE Volodimir Zelenski:

„Europa de Nord și Centrală și de Est se află sub amenințarea rusă din toate punctele de vedere. Asta era clar chiar și înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei, când Rusia a început să ceară ca Ucraina să revină la frontierele sale vechi și să renunțe la tot”, spune Volodimir Zelenski la Summitul B9.

El adaugă că „a fost o cerință prostească și complet inacceptabilă”.

„Sarcina noastră este să ne asigurăm că Rusia nu va mai putea să transmită asemenea ultimatumuri, să încerce să domine, să destabilizeze vecinii sau să înceapă războaie fără consecințe”, adaugă președintele Ucrainei.

UPDATE Nicusor Dan si Karol Nawrozki l-a intampinat pe presedintele Ucrainean, Volodimir Zelenski

UPDATE Americanii dau ora exactă la Summitul de la București

Subsecretarul de Stat din SUA, Thomas DiNanno, a venit cu un ceas de masă.

Discursul președintelui Nicușor Dan la începutul evenimentului

Întâlnirea noastră se desfășoară într-un climat internațional dinamic, să spunem, și se desfășoară, ca de obicei, cu 2 luni înainte de summitul NATO Ankara. Nu e lipsit de importanță faptul că suntem în apropierea Ucrainei, în apropierea Mării Negre, în apropierea locurilor în care teritoriul aliat este amenințat.

Scopul reuniunii noastre de azi este de a coagula, de a acorda viziunile noastre despre viitorul NATO. Și pentru fiecare dintre țările noastre există o prioritate pentru propria securitate, există o prioritate pentru consolidarea relației transatlantice, pentru consolidarea alianței, de aceea motto-ul acestei reuniuni este „oferim mai mult pentru securitatea transatlantică”.

Și, pentru a face asta, trebuie să facem câteva lucruri. În primul rând, să sporim cheltuielile dedicate apărării, pe care trebuie să le transformăm în capabilități, să sporim contribuția aliaților europeni la alianță și să dezvoltăm toți împreună o bază industrială militară transatlantică solidă.

E o oportunitate a acestei reuniuni pentru a vedea unde suntem în implementarea angajamentelor pe care le-am luat la Haga și o oportunitate pentru a reafirma sprijinul nostru pentru Ucraina și Moldova. Un sprijin pe care nu trebuie să-l facem doar declarativ, ci eficient, pentru că de securitatea lor depinde securitatea noastră.

Karol Nawrocki, președintele Poloniei

B9 este mai important astăzi decât oricând. Este un centru de gravitație al NATO, Marea Neagră și din ce în ce mai mult spre Nordul continentului.

Bun venit partenerilor noștri nordici. Parteneriatul dvs întărește arhitectura.

Forța Europei rămâne inseparabilă de forța NATO, o prezență aliată puternică, un angajament continuu din partea SUA și altor aliați sunt necesare pentru apărarea noastră.

NATO este unit și va apăra fiecare centimetru din teritoriul nostru. Creșterea cheltuielilor cu apărarea este indispensabilă.

Știm cât costă să te culci pe o ureche, să subestimezi un adversar. Să abordăm Summitul de la Ankara cu curaj politic. Securitatea Europeni nu va fi garantată de declarații.

UPDATE 10.30 Delegațiile statelor au început să sosească

Summitul B9 va fi co-prezidat de Președintele României și de Președintele Republicii Polone, Karol Nawrocki, sub tema generală „Delivering More for Transatlantic Security”. Karol Nawrocki a fost întâmpinat de președintele Dan încă de ieri. Cei doi au avut o discuție bilaterală și o conferință comună de presă.

„Țările noastre își asumă cea mai mare responsabilitate pentru apărarea Europei față de Rusia. Atât Polonia, în nord, cât și România, în sud, sunt cetățile Flancului estic al NATO. Astăzi, Varșovia și Bucureștiul sunt cele mai importante centre de răspundere strategică ale Alianței pe Flancul de est”, a afirmat Karol Nawrocki, după întrevederea bilaterală cu Dan.

Obiectivele Summitului

Pe agenda evenimentului se numără următoarele subiecte: apărarea, consolidarea unității țărilor NATO și ajutorul pentru Ucraina. Pe agendă se mai află și situația din Orientul Mijlociu.

Pentru prima dată, liderii vor semna un document comun prin care țările membre își vor reafirma angajamentul transatlantic.

Administrația Prezidențială speră ca B9 să contribuie la relația transatlantică, iar acesta va fi unul dintre mesajele principale care vor fi transmise de la București. B9 adună „cele mai proamericane” state europene, au specificat surse oficiale.

SUA va fi reprezentată de subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională, Thomas DiNanno. Inițial, s-a vorbit despre Marco Rubio, numărul 1 din diplomația americană, dar a fost o țintă prea înaltă, au specificat surse din Administrația Prezidențială.

Obiectivul României e ca SUA să creeze în România și să mențină active economice pe care vor dori să le apere. Alte subiecte care ar putea fi abordate sunt: coridorul vertical, minereuri critice, metale rare.

Participanții

• Secretarul General NATO, Mark Rutte;
• Președintele Republicii Lituania, Gitanas Nausėda;
• Președintele Republicii Estonia, Alar Karis;
• Președintele Republicii Cehe, Petr Pavel;
• Președintele Republicii Letonia, Edgars Rinkēvičs;
• Președintele Republicii Slovace, Peter Pellegrini;
• Președintele Republicii Finlanda, Alexander Stubb;
• Prim-ministrul Regatului Danemarcei, Mette Frederiksen;
• Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski;
• Subsecretarul de Stat din Statele Unite ale Americii pentru controlul armamentelor și securitate internațională, Thomas DiNanno;
• Ministrul Apărării din Regatul Suediei, Pål Jonson;
• Ministrul Afacerilor Externe din Regatul Norvegiei, Espen Barth Eide;
• Secretarul de Stat permanent din cadrul Cancelariei Prim-ministrului Islandei, Benedikt Árnason;
• Reprezentantul Permanent al Republicii Bulgaria la NATO, Ambasadorul Nikolay Milkov;
• Ambasadorul Ungariei în România, Kissné Hlatki Katalin

SUA va fi reprezentată de subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională, Thomas DiNanno. Inițial, s-a vorbit despre Marco Rubio, numărul 1 din diplomația americană, dar a fost o țintă prea înaltă, au specificat surse din Administrația Prezidențială.

Programul Summitului

Începând cu ora 10:30 va avea loc primirea oficială a şefilor de delegaţie, iar la ora 11:00 va începe Sesiunea plenară a Summitului, cu intervenţii introductive în deschiderea sesiunii plenare din partea Preşedintelui României, Nicuşor Dan, şi a Preşedintelui Republicii Polone, Karol Nawrocki.

La ora 14:20 va avea loc fotografia de familie, iar la 14:30, un dejun de lucru.

La ora 17:00 vor avea loc declaraţii de presă comune ale Preşedintelui României, Nicuşor Dan, cu Preşedintele Republicii Polone, Karol Nawrocki, şi cu secretarul general NATO, Mark Rutte.

Discuții între Nicușor Dan și Volodimir Zelenski. Program comun Olena Zelenska – Mirabela Grădinaru

Preşedintele Ucrainei va ajunge la Bucureşti împreună cu soția sa. Potrivit unor surse din Administrația Prezidențială, partea ucraineană a cerut o întâlnire bilaterală cu șeful statului român. Olena Zelenska va avea la rândul ei un program separat, cu partenera preşedintelui Nicuşor Dan, Mirabela Grădinaru.

Summitul B9, la inițiativa lui Iohannis

Formatul București 9 (B9) a fost inițiat oficial pe 4 noiembrie 2015, la București.

Inițiativa a aparținut președintelui României de la acea vreme, Klaus Iohannis, și președintelui Poloniei, Andrzej Duda. Formatul a fost creat ca o reacție directă la atitudinea agresivă a Rusiei, în special după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea în 2014 și izbucnirea conflictului din Donbas.

De la înființarea sa la 4 noiembrie 2015, cele nouă țări de la București au organizat mai multe întâlniri. În iunie 2018, înainte de reuniunea B9 din acel an, președintele Poloniei, Andrzej Duda, s-a pronunțat în favoarea ambițiilor Ucrainei și Georgiei de aderare la NATO.