Ce vrea Nicușor Dan să obțină prin Summitul B9

Summitul Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice este o reuniune dedicată securității flancului estic al NATO și cooperării transatlantice. Este al patrulea Summit găzduit de România din cele 11 care au avut loc din 2015, când a fost lansat de Klaus Iohannis și Andrzej Duda.

Summitul B9 precede Summitul NATO din iulie, de la Ankara.

Întărirea relației cu SUA. Marco Rubio, o țintă prea mare

Administrația Prezidențială speră ca B9 să contribuie la relația transatlantică, iar acesta va fi unul dintre mesajele principale care vor fi transmise de la București. B9 adună „cele mai proamericane” state europene, au specificat surse oficiale.

SUA va fi reprezentată de subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională, Thomas DiNanno. Inițial, s-a vorbit despre Marco Rubio, numărul 1 din diplomația americană, dar a fost o țintă prea înaltă, au specificat surse din Administrația Prezidențială.

Obiectivul României e ca SUA să creeze în România și să mențină active economice pe care vor dori să le apere. Alte subiecte care ar putea fi abordate sunt: coridorul vertical, minereuri critice, metale rare.

Cu cine va discuta Nicușor Dan

Mâine, în ziua precedentă Summitului, președintele polonez, Karol Nawrocki, și secretarul general al NATO, Mark Rutte, vor fi cei dintâi întâmpinați de președintele Dan.

Șeful statului va avea, miercuri, o întâlnire bilaterală și cu Volodimir Zelenski, însoțit de prima doamnă Olena Zelenska. Prima doamnă, alături de Mirabela Grădinaru, vor avea un program comun.

Consolidarea ajutorului pentru Ucraina este una dintre temele Summitului, iar cei doi președinți ar putea discuta despre producția comună de drone.

Prezență slabă din partea Ungariei și Bulgariei

Ungaria va fi reprezentată de ambasadorul Kissné Hlatki Katalin, iar Bulgaria de Nikolay Milkov, reprezentantul permanent al Bulgariei la NATO. Motivul este legat de proaspăta instalare a guvernelor din țările vecine.

Mai participă: președintele Lituaniei, Estoniei, Cehiei, Slovaciei, Finlandei, prim-ministra Danemarcei.

Statele prezente ar putea schimba opinii despre cum fiecare vede dezvoltarea industriilor naționale de apărare – programe de achiziții comune, programe de producție comune.