Românii nu vor relații cu persoane de alte etnii. Este o realitate ce contrazice vorba populară care spune că noi, românii, suntem ospitalieri. E o vorbă populară care ne face să ne simțim mândri, ne crește inima în piept de bucurie și zâmbetul de pe față se duce mult înspre urechi. Cum or fi stat lucrurile acum un secol și mai bine știm parțial din caiete de memorii și file de istorie. Cum stau ele acum, asta e un lucru pe care, instinctiv, ne este teamă să-l aflăm. Bănuim noi ceva, cum că n-am fi atât de binevoitori și primitori cum am auzit din buni străbuni.
8 din 10 români nu acceptă relații de familie ori prietenie cu persoane de altă etnie, spune un studiu realizat de Kantar-TNS, la comanda Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. În traducere liberă asta înseamnă că 80% dintre români sunt împotriva relațiilor cu orice rase existente în afară de cea proprie. O proporție cam mare și uimitoare, în măsura în care în ultimii ani, granițele lumii încep să cadă, și oamenii să se amestece.
Istoric vorbind, ne mândrim și cu faptul că suntem o populație destul de eterogenă, am avut de-a lungul timpului câteva minorități stabile, cu a căror coexistență ne-am obișnuit parțial. Nu am fost o țară colonială, nu a trebuit nici să integrăm, nici să asimilăm un exod al altor nații, și suntem la fel de mândri că n-am exploatat pe nimeni.
Așa că, pe o scară de la 1 la 7, în care 1 este cea mai apropiată relație acceptată iar 7 cea mai îndepărtată, românii au cea mai mare toleranță în raport cu evreii – 3,8 și maghiarii – 4,1, și mai scăzută cu rromii – 4,8 și arabii – 5. Dintre toate aceste etnii, evreii sunt cei mai acceptați: în familie – 15%, printre prieteni – 16%. A scăzut însă toleranța față de arabi – 51%, comparativ cu 46% în 2015, și maghiari – 29%, față de 26% în 2015. Raportat la media națională, în București nivelul de acceptare față de evrei și maghiari este cel mai mic.
Suntem un pic intrigați și ne uităm chiorâș la oameni pe stradă care arată diferit de noi. Fie ei cu ochi oblici, pielea galbenă și părul drept, sau înalți și blonzi, tuciurii, mărunți și încruntați. Suntem obișuiți cu monotonia rasei și a etniei, pe alocuri, răzleț, putem înțelege că mai există și altceva, diferit de noi.
Și când plecăm în vacanță, dincolo de monumente bifate, mări scăldate și poze fericite, stăm ciorchine unii cu alții, nu ne uităm la străzile, și oamenii acelor locuri și viața lor, nu ne interesează să conversăm cu ei decât în interes de traseu turistic. Ne întoarcem apoi acasă fericiți de țările prin care am fost, deși, de multe ori, puteam să mergem frumos până la colțul blocului. Era o economie mai mare de timp, și mai ales de bani.
Ne temem de ce nu cunoaștem, iar cosmopolitismul capitalelor vestice ne fascinează dar să rămână la ei acasă.
„Se bagă iar băţul prin gard” cu acest articol, în care autorul creează impresia că nu stă ”bine cu vederea!!!“ (la propriu si la figurat)
Nu suntem mai rasisti decat altii, ii respectam si-i acceptam pe cei care ne respecta, ca tot omul.
Înainte de ’89 nu era asa: terenul a fost minat, în Europa Estica (Polonia, tarile baltice, România) chiar de un … evreu, Soros, trecut nazist (familia denunta evrei, la Budapesta), dupa care, finantare a „luptei impotriva comunismului” (GDS anti-semit, de la Liicheanu la Hossu Longin, cu nesanatosul elogiu al legionarilor si falsificarea istoriei). Românii „acepta”, însa, prietenia evreilor, etc”, izolarea etnica si antisemitismul fiind vestigii feudale, satesti ori de mahala. Familiile „onorabile”, „mondene”, se afiseaza, dimpotriva, cu prieteni eclectic europeni, între care evreii. Plus ca, în România evreii au cam disparut, au imigrat, cine vorbeste de ei, vorbeste la trecut. Fiindca nu mai au reprezentanti, drept la replica, li se si exagereaza, de catre impostori, falsificatori ai istoriei de tipul de mai sus si Adrian Cioroianu, lor si rusilor (în locul polonezilor si ucrainienilor), rolul în PCR. Când, dimpotriva, în revolutiile sociale din perioada 1848-1918, câstigul a fost descoperirea, peste tot în Europa, a minoritatilor, alta data invizibile. E drept ca unii români (GDS, mahala) refuza, deocamdata,sa le recunoasca acestora (albe si europene, cel putin) rolul pozitiv în istoria tarii (vezi epoca monarhiei, când ele faceau parte din cultura ambianta, pe care-o îmbogateau). Obligându-le sa traiasca-n ghetto, ei însisi se izoleaza, si tot într-un ghetto. Post scriptum : Asemanarea români-evrei consta, acuma, si-n diaspora numeroasa…
Rasişti sunt în primul rând cei care caută diferenţele dintre unii oameni.
Ca orice vine de la asa zisul institut elie wiesel, este o uri asa exagerare ba chiar o minciuna.
@Ha, ha: ba da. Toti esticii sunt mai rasisti decât vesticii. Chestiune de educatie de cel putin zeci de ani – 1989-2017, dupa un secol al XIX lea si-un început de secol XX în mod general, continental, rasiste -, educatie de cel putin zeci de ani, ziceam, în Est, prin mass-media si restul pârghiilor guvernamentale, inclusiv. Plus ca articolul are dreptate, „suntem obisnuiti cu monotonia rasei si etniei”, „cosmopolitismul capitalelor vestice ne fascineaza dar sa ramâna la ei acasa”. Reflexe de taran, de om neiesit în lume, speriat, „refuznik”. Îngradindu-se. Si nu ma contrazice, fiindca asta-i concluzia tuturor cercetatorilor, taranii (ajunsi în mahala, inclusiv), sunt, de maniera generala, „refuznici”. Deschiderea, privindu-i pe români, are sa vina de la copiii emigratilor vestici de-acuma. Care, în fine, or sa se simta acasa undeva. Pentru ca românii de azi nici macar în tara lor nu se mai simt acasa. Si fiindca sunt saraci. Ori, saracia declanseaza inclusiv discriminarea etnica. Si nu uita nici de ce-a fost în stare sa faca infractorul de Nastase Adrian cu „restitutirile” lui ale patrimoniului arhitectonic al României, astazi, în ruina. Toate vârfurile politice si „culturale” ale României de la ’89 si pâna acuma au savârsit tradari pentru care locul le e-n puscarie. Daca-i vorba de-o lume curata (de prejudecati, inclusiv, eliberata si de xenofobie), asta ar fi primul gest de igiena sociala. @Teo: te vâri ca musca-n ciorba.
,,Reflexe de taran , de om neiesit in lume” ? Istoria locului zice ca , desi n-om fi iesit noi in lume , a venit mult prea multa lume peste noi si fara voia noastra . Nu-ti cer sa-ti masori resentimentele , dar vorbele poti sa ti le masori . Suntem satui de musafiri nepoftiti . Citeste-ti numele de familie si nu ne mai judeca . Numele te face musafir intr-un forum romanesc . E bine sa pastrezi o buna etichete chiar si cand critici .
Dar institutul de ,,analiza” a gradului de fraierire a romanului nu spune si ca suntem ospitalieri dar cu musafirii… care se reintorc frumos acasa. Ca doar nu degeaba romanul are vreo doua vorbe, pastrate din batrani, intelepte si peremtorii pe oricare dintre meridianele lumii: ,,calatorului ii sta bine cu drumul” si ,,vizitele rare si scurte sunt cele mai placute”.
N-as vrea ca postarea mea sa fie socotita insultatoare , dar , intre natura si societate sunt aspecte similare . Totul se intrepatrunde . Toata arta sta in proportii . Organismul animal cuprinde fiinte microscopice numeroase , cu care acesta sa afla in relatii ori saprofite , ori epifite , ori parazite . Echilibrul proportiilor dintre microorganisme si organismul gazda face deferenta dintre starea de sanatate si cea de boala . In organismul national ( ca o paralela ) vietuiesc minoritatile nationale . Cat timp proportia dintre minorotati si majoritate e net in favoarea majoritatii , e bine , e pace . Daca o minoritate lrospere numeric exagerat , atunci linistea locului se strica , minoritatea respectiva tinde sa impuna majoritatii ,,chimia” proprie . Se tinde spre periculoasa ,,cucerire pasnica” pe care o are in vedere islamul in lume . Pana la urma xenofobia e un reflex de autoaparare nu de lipsa de ospitalitate .
@Ha, ha: Esticii sunt mai rasisti decât vesticii. Si, într-adevar, „obisnuiti cu monotonia rasei si etniei”, „cosmopolitismul capitalelor vestice ne fascineaza dar sa ramâna la ei acasa”. Cu, adica, atitudini „refuznice”, de taran si de taran orasenizat, de la mahala, de om neiesit în lume, necultivat, speriat si agresiv, si la nivel de institutii (vezi, în România, Emil Constantinescu, Hossu-Longin, Liicheanu cu palatul personal din Cotroceni, Basescu …). Îngradindu-se (vezi ce spun Hobsbawn si restul cercetatorilor în materie). Bântuit de-un enorm complex de inferioritate. Neparticipativ („ei”, „penalii”, nu „eu” sau „noi”). Între altele, saracia declanseaza si discriminarea etnica. Ori, pâna la 1989, românii traiau într-o relativa prosperitate si aveau, cel putin, siguranta zilei de mâine. Procesul de excludere a-nceput dupa ’89: cu, între altii, Nastase Adrian cu „restitutirile” lui catre nimeni ale patrimoniului arhitectonic al României, astazi, în ruina, si toate asa-zisele „reîmproprietariri”, mai ales pe unde nu era locul sa se faca, si care-au distrus (agri)cultura tarii. Plus vinderea industriei si pamântului. Toate astea „înstraineaza”, de sine însusi, inclusiv (Camus). Sunt terenul pe care se-nsamânteaza si ura de clasa, si xenofobia. Cu evreii-n eterni tzapi ispasitori (vezi Biblia, „fariseii!”) Fiindca exclusii obisnuiti(de Nastase si restul), la fel exclusilor din institutiile-ghetto (Constantinescu, Basescu & comp.), exclud, la rândul lor. @Ardeleanul : abtine-te.
@Onac Claudiu Radu: toate bune si frumoase, numai ca-n România poti, acuma, sa-i numeri pe degete pe evrei. Si-n Transilvania, în ciuda zbieretelor de la Bucuresti, pe unguri. Asta-i una: si-a doua-i sa nu-mi insulti „numele de familie”, britanic, celtic. Fiindca nu stau în România. O observ, sunt atenta, si-i vad pe „turisti”, pe-aicea. Ïn felul în care vorbeste si articolul despre ei. Vezi-ti de lungul nasului. Daca tara nu prospera, daca se distruge, e vina cozilor de topor românesti, a majoritatii, nu a minoritatilor.
Nu ne mai rămâne, nouă majorităţii româneşti, decât să recunoaştem la unison, fără echivoc, cum că ai ,perfectă’ dreptate: Minorităţile din România nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase!
@Ileana rollason , nu am pronuntat nici cea mai voalata insulta la adresa numelui dumitale . Am accentuat asupra sonoritatii lui straine , subliniind in felul acesta distanta pe care noi o punem intre noi si strain . Noi , romanii , ne stim si istoria si problemele de alaltaieri , de ieri , de azi si le cam banuim si pe cele de maine . Dta. ca straina si oaspete pe un forum romanesc ar trebui sa accepti ca evevtualele critici la adresa gazdei e bine sa fie cu masura si sa nu bata spre ,,ruralul vulgar” pe care il dispretuiesti . Ce e drept e drept , avem mult ,,vulgar rural” , din mahalale pana-n parlament , dar una e daca te-njura fratele ori varul si alta e cand o face lifta . Oricum , n-ai vrea sa ne calmam cu datul peste ,,lungul nasului” ca sa putem discuta fara atitudini de superioritate vestica ?
@Onac Claudiu Radu: România e înca o tzara rurala, si, din pacate, dupa ’89, regresul i-a fost masiv. Încearca sa recitesti despre Revolutia de la 1848, a câtorva „bonjour-isti”, ciudatenii repatriate care-au încercat sa orasenize si ” francizeze” Principatele, cu tehnicieni francezi (între care, stra-strabunica-meu, inginer constructor de înfrastructuri). Asa ca te zbârlesti degeaba. Am notat, însa, ca esti unul din românii din articol: nu discuti cu mine, discuti cu ce crezi tu ca mi-ar fi nationalitatea. Ori, eu am, stramosi pozitivi, francezi, însa mai „români” (constructori) decât „refuznicii”. Pe ultimii, Revolutia de la 1848, burgheza, nu-i privea. Singura din România, pâna la 1945. Restul au fost razboaie. Si din ’45 pâna la’89 „orasenizarea” s-a fortat, s-au construit blocuri cu apa curenta si baie, numai ca analfabetismul era masiv si genetic. Eradicarea lui nu s-a putut, pâna la ’89, si dupa, n-a mai încercat-o nimeni. Pâna la ’89 s-a lucrat la construirea oraseanului, a „omului nou”. Cu abdicarile ulterioare. Eu nu fac decât sa spun ce spun toate studiile sociologice privindu-i pe tarani. Daca, în privinta lor, sunt si + (folclorul, bucataria), -urile-s la fel de importante (incultura, xenofobia …) N-ai fi-n stare sa vezi filmele turnate-n România-Ucraina de nemti, în WW2, exterminarea evreilor de catre … oameni de rând. Bandistism, nu „razboi”. Pentru ca mentalitatile sa evolueze, si azi, la zeci de ani de-atuncea, e nevoie de implicarea majora a institutiilor statale, a mass-media, inclusiv, în toate tarile Estice.
Ma bucur ca este rurala ,ramii tu in metropola si lasa-ne pe noi sa traim asa cum credem de cuviinta .
@Gmplay: Prostu’ daca nu-i fudul, parca n-ar fi prost destul. Faci pe taranu’ si crezi ca-ti mai si sta bine. Imitatia n-are, însa, valoare.
@Onac Claudiu Radu : dupa nume, esti ardelean. Si, vorba aia, „taran”, adica, în fata unei evidente nefavorabile-n ce te priveste, judeci si dai înapoi. „Distanta între român si strain” de care spui tine si ea de suspiciunea taranului. Tipii vorbesc mai mult cu ei însisi decât cu altii, chiar si-n familie. Si vad mai mult decât exprima. Sunt si oportunisti. Fiindca oameni ai padurii care, decimate, îi lasa fara locuri de refugiu, fara aparare. Te-nseli ca sunt „straina”, mi-am pastrat cetatenia româna. Am stramosi franco-germani, sunt casatorita c-un britanic, numai ca sunt românca. Nu cred sa fi spus ori scris ca „ruralul” e „vulgar”. Dimpotriva. Suspiciunea nu-i tot una cu „vulgaritatea”. Ca-n Estul Europei, în general, lumea nu se prea spala si ca-n general, nu-i curatenie nici în spatiul public, pe strazi, etc., nici asta nu tine de „vulgaritate”, ci de igiena. Si-n fine, cred ca noi doi putem, într-adevar, sa discutam linistit, la focul vetrei.
Ileano Rollason , tin sa-ti multumesc sincer ca „in fine , cred ca noi doi putem , intr-adevar, sa discutam linistit la focul vetrei” . Nu am folosit intamplator vocativul „Ileano”. Nu e chiar o „deschidere” spre amicitie ci e o apreciere a faptului ca te consideri romanca . Sunt , intr-adevar , politicos , si acord intaietate de trecere unei doamne , dar nu sunt din cale afara de colocvial . Stima !
@4 e 3, Luca si Matei : Tu confunzi majoritatea cu minoritatea. O minoritate n-are cum sa „manânce usturoi”, etc, vezi numarul si lipsa de capital. În România, nici majoritatea n-avea bani de investitii. La asta, dupa ’89, se adauga furia distructiei, a demolarii generale (umane si economice) a tarii de catre ROMÂNI, fiindca ei erau în parlament si la presidentie. Stat nou pe harta Europei (1878-1918), România (turcita, în Sud) avea nevoie de bani si sustinere internationala. În Transilvania, austriecii investisera (Clujul, oras gotic, baroc si Art Nouveau, Oradea…). Tarile Române erau, însa, la 1848, subdezvoltate. Modelele viitoarei Românii au fost franceze si efortul de prosperitate, comun (exceptie facând-o izolationistii secui).Privindu-i pe evrei, am gasit, într-un studiu din revista Baabel, date privindu-le initiativele economice (modeste. Nu erau Rothschild, familie franco-germana, proprietara de podgorii în Acvitania …).Citez intreprinderi evreiesti în România, sec. al XIX lea (acuma, în tara, sunt vreo 6000 de evrei): prima societate a morilor de abur din Botoşani, Gavriel Abramovici şi Sara Freifeld (1844); prima moară de apă, Aron Abramovitz, Botoşani (1875); prima fabrică română pentru fabricarea hârtiei, Letea, 1879, cu participarea Băncii Marmorosch Blank & Co; prima fabrică română de mobile şi tapiţerie, S. Sternberg, Galaţi (1880); prima fabrică de sticlărie din Moldova a fraţilor S. şi M. Weisengrun, Bogdăneşti, Bacău, 1889; prima fabrică română de ţesături Leo Geller si Comp., Iaşi (1900); Adolf Waidmann, fabrică de maşini agricole, turnătorie de fier şi aramă, Oltenia.
Adauga-l si pe Moki Fischer – cel care a detonat rascoala din 1907 , si pe negustorul – carciumar ( al carui nume a fost uitat ( de sila ) , si care venea la bunicul sotiei mele ( podgorean ) si cumpara un singur butoi cu vin veritabil . Celelalte butoaie – patru sau cinci – erau umplute cu apa , dopate cu prafuri , pusi vizitii carelor de transport sa le rostogoleasca pantru amestecarea continutului si , pe urma , vinul fals vandut amaratilor de romani in carciuma lui . Butoiul cu vin veritabil era pentru consumul propriu . Si ca acela , atatia altii . Adauga-i , te rog , si pe evreii bolsevici ori bolsevizati de dupa ’45 . In pictura se folosesc toate culorile , luminile si umbrele .
@Onac Claudiu Radu : la 1907, autoritatile române au omorât (prin împuscare) 11 000 de tarani, nu evreii. Si despre „fabricarea vinului fals”, ce spui tu tine de literatura stiintifico-fantastica. Stirea, singura, e ca tipul cumpara un butoi de vin…despre „evreii bolsevici” recuz ce spui (cum îl recuz si pe asa-zisul „istoric” Cioroianu Adrian) si pot sa-ti fac si-o dizertatie (pe care, însa, „Cotidianul” n-o publica…)
Punct ! Plictiseala . O disertatie in spirit „Mihail Roller” e publicabila . E bine venita , produce ilaritate . De asemenea , daca e sustinuta de documente PCR . Daca disertatia e bazata pe documentele oficiale din epoca e neconvenabila pentru dumneata . Asa ca revenim la inceputul postarii . Cu sanatate !
@Onac Claudiu Radu : Istoria cu „Roller”, la fel istoriei cu „Ana Pauker” tine de senzationalul xenofob. Nu uita ca provocarile ieftine ale „presei” române si oamenilor politici începând cu Mr Coposu pe care n-am cuvinte sa-l înjur, agentul, fiindca era agent britanic, instigarea la si persistenta în xenofobie întotdeauna au dus la razboi. Voiai ca Obama sa-i fi declarat razboi Rusiei din cauza Ucrainei? Revenind la perioada care ne ocupa, eu vorbesc de documente, nu-nlocuiesc trecutul cu unul imaginar (vezi prima „scoala” de asa-zisi „sovietologi” americani), nu recurg la „mi s-a parut c-am auzit, vazut”, nu-i transform pe criminalii nazisti si afliati în „eroi” si nici nu-mi inventez, la comanda SUA, „dusmani” printre vecini, asa cum fac, acuma, „istoricii” si „presa” „la moda”, citeste „oportunist-criminala” („suntem în NATO !” al lui Cioroianu Adrian si fiind celebru) din România de dupa 2005. Despre ce „disertatie” vorbesti ? unde ti-e „documentul oficial din epoca”? si nu-l uita nici pe Eminescu, „ce e val, ca valul trece … „
Eu vorbesc de documente, nu-nlocuiesc trecutul cu unul imaginar (vezi prima „scoala” de asa-zisi „sovietologi” americani), nu recurg la „mi s-a parut c-am auzit, vazut”, nu-i transform pe criminalii nazisti si afliati în „eroi” si nici nu-mi inventez, la comanda SUA, „dusmani” printre vecini, asa cum fac, acuma, „istoricii” si „presa” „la moda”, citeste „oportunist-criminala” („suntem în NATO !” al lui Cioroianu Adrian si fiind celebru) din România de dupa 2005. Despre ce „disertatie” vorbesti ? unde ti-e „documentul oficial din epoca”? Nicaieri. Tu esti plictisitor, nu eu.