UPDATE Răsturnare de situație. Punctul de vedere pe sesizarea la CCR a OUG SAFE, aprobat un eșec inițial

UPDATE Surse politice au precizat pentru Cotidianul că la al doilea vot, din al doilea Birou Permanent de miercuri, punctul de vedere pe OUG SAFE a trecut. Au fost șase voturi pentru, iar cinci pentru.

UPDATE Situația de la primul Birou Permanent a fost relatată pe larg de Cătălin Drulă pe pagina sa de Facebook.

UPDATE Un nou Birou Permanent al Camerei Deputaților are loc de la ora 14.00. Pe ordinea de zi este doar punctul de vedere privind conflictul de natură constituțională referitoare la OUG pe SAFE.

***

„Proiectul Punctului de vedere asupra conflictului şi a eventualelor căi de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, generat de emiterea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026”, era punctul trei al ordinii de zi a Biroului Permanent al Camerei Deputaților.

În votul dat în conducerea Camerei, PNL, USR și UDMR au votat contra acestui punct de vedere, potrivit surselor Cotidianul. Reprezentantul minorităților nu a fost prezent la vot, în timp ce PSD și AUR au votat pentrum conform surselor Cotidianul.

Cotidianul a scris de săptămâna trecută faptul că Sorin Grindeanu, cere judecătorilor CCR să se pronunțe cu privire la conflictul de natură constituțională generat de OUG SAFE. Mai exact, Guvernul Bolojan a trimis la Monitorul Oficial o Ordonanță de urgență deși fusese deja trimis prin moțiune de cenzură. Miza disputei este Ordonanța SAFE, un act normativ care vizează înzestrarea armatei și industria de apărare.

Argumentele lui Grindeanu

Două aspecte sunt invocate: dacă Guvernul demis și-a întrecut atribuțiile și dacă Guvernul s-a substituit Parlamentului, care este autoritatea legiuitoare.

„Problema de drept ce trebuie dezlegată de Curtea Constituțională vizează posibilitatea Guvernului demis prin moțiune de cenzură de a adopta și publica o ordonanță de urgență cu conținut legislativ substanțial – care nu constituie un act de administrare curentă –, dar mai cu seamă posibilitatea de a reglementa prin ordonanță de urgență materii care se aflau deja în procedura legislativă a Parlamentului, prin proiecte de lege și propuneri legislative înregistrate și în curs de dezbatere la cele două Camere sau chiar pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaților (…) În consecință, funcționarea Guvernului demis ca urmare a unei moțiuni de cenzură, prin adoptarea unor măsuri care nu au ca scop „administrarea treburilor publice”, nu mai reprezintă o consecință a votului de încredere acordat de Parlament”, se arată în sesizare.

Citește și: Marile creșteri din noua lege a salarizării. 65% în plus la lefurile înalților funcționari publici ANALIZĂ

„Reglementarea prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituțional și prin nesocotirea, în același timp, a obligației de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării.

Executivul își poate realiza programul de guvernare numai în măsura în care Parlamentul îi îngăduie să o facă, potrivit principiului separației și echilibrului puterilor în stat”, mai scrie în sesizare.

În concluzie, Grindeanu vrea constatarea că prin adoptare a fost făcut un abuz de drept public.