Țara asta e bântuită de fantome politice – SF Politic

Dragnea să facă atac de cord când ne-am prezentat cu tulumbele cuantice la sediul PSD, pe bune. Orban să facă atac de cord când ne-am prezentat cu tulumbele cuantice la sediul PNL, pe bune dacă mint. Măi băieți, ne-au zis la ALDE, măi băieți, da’ cine v-a trimis pe voi să vânați fantome tocmai la partidele politice, ei na, și matale, am zis noi președintelui, uite că ne-am pornit să facem curățenie, dă-te la o parte.

La USR a mers ceva mai ușor, ăia erau obișnuiți cu efectele de tip holiud. Fantomele ce să zică? Păi n-aveau ce să zică. Le-am legat fedeleș pe toate și le-am dus la Turnu Măgurele să le dezactivăm cu un ciclotron de birou adus tocmai din Melbourne. Tocmai în toiul acestei operațiuni de anvergură, ne-a sunat un om de treabă din Scornicești care ne-a zis că umblă o fantomă prin localitate și se laudă că o să reînființeze Partidul Comunist Român și că o să dea la gioale tuturor întreprinzătorilor, sereliștilor, turiștilor globali, mă rog, tuturor românilor care își cam fac de cap cu libertatea asta zănatecă, frumoasă și impardonabilă, nu-i așa?!

Din pricina asta, Dragnea ne-a bătut obrazul, Badea la fel, Turcescu și el pe la B1, Băse, Iohannis și el, Putin, Biden, Orban, Stalin, Fidel Castro, Trump, Carlos Fuente, Mărgelatu, Bulă și Drulă, Veniamin și Papandreu!Iliescu, întors dintr-o croazieră, ne-a zis și el una din aia de-a lui, la fel Oprea și Codruța. Adică pe fantoma aia din Scornicești de ce să n-o umflăm? Adică am fi, așa, niște discriminatori ordinari. Ce să mai stai să explici la toată lumea toate nuanțele, întortochelile, bazaconiile geostrategiei moderne?

Păi fantoma aia din Scornicești putea să umble slobodă pentru că voiam să-i călcăm pe nervi pe ruși și pe americani. Chita noastră e să facem din România un mare imperiu și pentru chestia asta a noastră, orice strategie sărită de pe fix e chiar binevenită. Dar să vezi ce-ți zic acum! Mi-au trecut prin mână sute de oameni de toate felurile de la scriitori, ingineri, strungari şi şoferi, fete de fete, activişti, revoluţionari, disidenţi, paraşute, aviatori, oameni politici de tip nou, actori, plasatoare, recidivişti, ministeriali şi chiar prezidenţiabili, studenţi şi elevi, profesori, sindicalişti, pescari, oţelari, marinari, ofiţeri de toate armele, turnători, pârâcioşi, curve masculine, bârfitori, războinici sau naivi, hoţi, mincinoşi, lăudăroşi, întunecaţi, irascibili, gagicuţe, domnişoare de pension, instrumentişti, sepepişti, oameni de afaceri sau afacerişti, vedete TV, jurnalişti de toate felurile, spioni, ofiţeri din serviciile secrete, macaragii, maşinişti şi mecanici de locomotivă, capişti şi fermieri, preşedinţi de partide, masoni, exaltaţi, melancolici, sculptori şi arhitecţi, medici, doctori, cititori în stele, agenţi dubli, aerieni, utopişti, visători, canalişti, administratori, manageri, telefoniste, gropari şi femei de serviciu, prefecţi, consilieri de toate felurile, un extraterestru, fumători şi nefumători, întreprinzători şi comercianţi, veroşi, interlopi, valutişi, gurişti, bonjurişi şi malagambişti, regizori, muzicanţi, rokări, geniali, obişnuiţi, iniţiaţi, cheflii, băşcălioşi, zurbagii, cuminţi, sperioşi, neînfricaţi, bla, bla, bla.

Am scris într-o viaţă de om tot felul de discursuri. Cu toate astea, încă mai am de învăţat. Nu întotdeauna cazi pe cheie. Să scrii un discurs e fascinant, peste măsură de greu, încurcător, tulburător, riscant sau, dimpotrivă, plictisitor. Sunt multe lucruri pe care trebuie să le iei în considerare. Uneori scrii discursul sub presiunea clipei. În ultima clipă trebuie ceva schimbat. Dicursul politic în România e ciudat, căznit, rătăcit printre multe alte momente politice. Discursul politic din Parlament se pierde fie în băşcălia generală, fie în somnul general, fie în sictirul general. Accentul s-a mutat de pe Ideile Discursului Politic pe gâfâială, urlet, teatru ieftin. Discursul Politic în România este o Înscenare şi nu corpul sănătos al unui Mesaj Politic de substanţă, vizionar, constructiv.

Iar noi am devenit atât de diferiţi unii de alţii încât cazna unui consilier de imagine care vrea să scrie un discurs inteligibil şi convingător pentru cât mai mulţi oameni e vecină cu nebunia.