Tarifele vamale de 30% anunțate de fostul președinte american Donald Trump, care ar urma să intre în vigoare de la 1 august, generează îngrijorări semnificative în rândul economiilor europene, dar nu par, deocamdată, să zguduie piețele financiare.

 

Potrivit unei analize realizate de XTB, companie de investiții activă pe bursele internaționale, aceste măsuri sunt percepute mai degrabă drept o tactică de negociere decât o decizie economică ireversibilă.

SUA, partener esențial pentru UE

Statele Unite sunt principalul partener comercial al Uniunii Europene în ceea ce privește bunurile, absorbând în 2024 exporturi europene în valoare de 531,6 miliarde de euro – echivalentul a circa 3% din PIB-ul UE. Deși procentul pare modest, el reflectă un aport important la dinamica economică a blocului comunitar.

Creșterea tarifelor vamale de la 10% la 30% ar însemna o majorare substanțială a costurilor pentru produsele europene pe piața americană. Consecințele directe ar putea include o scădere a cererii pentru bunurile europene, afectând în special sectoarele farmaceutic, auto, al utilajelor industriale și electrice.

Impact limitat, dar de durată

Conform estimărilor Bloomberg Economics, actualele tarife de 10% reduc PIB-ul zonei euro cu aproximativ 0,3%. Dacă noile tarife de 30% vor fi aplicate, acest impact ar putea ajunge la 0,6%. Economiștii de la Goldman Sachs merg și mai departe, anticipând o contracție de până la 1,2% a PIB-ului zonei euro până la sfârșitul anului 2026, în cazul în care taxele vamale vor fi menținute pe termen lung.

Previziuni similare vin din partea altor instituții de cercetare, precum think tank-ul Bruegel sau Parlamentul European, care estimează scăderi cuprinse între 0,2% și 0,8%, în funcție de scenariul aplicat. Totuși, impactul estimat este semnificativ mai mic decât cel provocat de crizele recente, precum pandemia sau criza energetică.

Economiile cele mai expuse: Germania și Irlanda

Germania, motorul economic al Uniunii Europene, este printre cele mai vulnerabile în fața tarifelor americane. În 2023, exporturile către SUA au reprezentat 10% din totalul livrărilor externe și 3,7% din PIB-ul național. Industria auto, unul dintre pilonii economiei germane, exportă aproximativ un sfert din producție în SUA. Date recente arată însă o scădere abruptă: exporturile auto germane către SUA s-au diminuat cu 13% în aprilie și cu 25% în mai 2025.

Irlanda se confruntă, la rândul său, cu o dependență puternică de piața americană, în special în sectorul farmaceutic. Peste 53% din exporturile sale de bunuri merg către SUA, iar produsele farmaceutice reprezintă nu mai puțin de 18% din PIB-ul irlandez. Deși momentan aceste produse sunt vizate de tarife mai reduse, Trump a amenințat cu impunerea unor taxe de până la 200% în următorii doi ani.

Reticența piețelor: semnal al unui „teatru tarifar”?

În ciuda gravității anunțului, reacțiile piețelor financiare au fost moderate. Cursul EUR/USD a suferit doar ajustări marginale, ceea ce sugerează că investitorii interpretează mișcarea drept o manevră de negociere.

Analiștii de la Oxford Economics vorbesc chiar despre un „teatru tarifar” orchestrat de fostul președinte american. Într-o scrisoare recentă adresată Uniunii Europene, Trump a declarat că va lua în considerare ajustarea tarifelor dacă UE va elimina barierele comerciale și tarifele impuse produselor americane – o declarație care confirmă natura condiționată a măsurii.

Mai mult, poziția administrației Trump a fluctuat frecvent: în aprilie s-a vorbit de tarife de 20%, în mai de 50%, iar ulterior s-a revenit la nivelul de 10%. Aceste schimbări subliniază caracterul volatil și strategic al inițiativei.

Răspunsul UE: reținere calculată și „bazooka comercială” pregătită

Până în acest punct, Uniunea Europeană a ales să nu răspundă agresiv. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a decis să prelungească suspendarea oricăror măsuri de retorsiune până la 1 august, în speranța că negocierile vor conduce la o soluție amiabilă.

Totuși, Bruxelles-ul se pregătește pentru un eventual răspuns. Potrivit analizei XTB, UE are în vedere introducerea unor tarife pe bunuri americane în valoare de 21 miliarde de euro și a unei a doua liste suplimentare, de până la 72 miliarde de euro. În paralel, este analizată activarea așa-numitului Instrument împotriva Coerciției (ACI), o măsură supranumită „bazooka comercială”.

Acest instrument ar permite UE să impună tarife și restricții comerciale, să limiteze accesul companiilor americane la achizițiile publice din spațiul comunitar și să aplice controale la export – un arsenal cu efecte economice majore asupra relațiilor transatlantice.