Taxa clawback, o taxă morală

Marii producătorii de medicamente se plâng că valoarea taxei clawback, aferentă trimestrului întâi al acestui an, în România reprezintă circa 30% din vânzările compensate ale majorității producătorilor de medicamente. Curios, dar micii producători susțin că procentul real este de doar 11%.

Marii producătorii de medicamente, în speță companiile multinaționale, solicită anularea aplicării taxei clawback în forma actuală și cer Guvernului modificarea legii aferente, precum și o bugetare corectă a nevoii de farmaceutice la nivel național, pornind de la consumul real de anul trecut.

„Cuantumul taxei clawback nu poate fi susținut de industrie, ea reprezentând peste 400 de milioane de euro pe an (calculată pentru 2011 – n.r.), o medie de 33,6% din totalul vânzărilor compensate ale producătorilor de medicamente, peste impozitele aferente oricărei societăți comerciale, unică în Europa în această formă”, se arată într-un comunicat al companiilor membre ale Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și cele ale Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

Ce uită să spună producătorii de medicamente este faptul că taxa clawback există în toate țările din Uniunea Europeană și are rolul de a stopa consumul abuziv de medicamente. În plus taxa mai are rolul de a ajuta micii producători de medicamente în lupta lor cu multinaționalele. „Adevărul este că taxa clawback este o taxă bună pentru micii producători. Ea dezavantajează marii producători care ofereau discounturi imense farmaciilor. Practic taxa se plătește la prețul final la care ajunge la consumator medicamentul. Cum multinaționalele ofereau discounturi de 75% la farmacii, iar acestea vând medicamentele către consumator acum sunt obligate să plătească această taxă și la discaunturi. Și acest fapt nu le convine. Ce mai uită să spună marii producători este faptul că în Uniunea Europeană impozitul la discounturile oferite farmaciilor este de 90%”, ne-a declarat un producător român de medicamente.

Practic să spunem că un producător de medicamente vinde un produs la prețul X. La acest preț distribuitorii adaugă un comision de maxim 14%, iar farmaciile încă 24% plus 9% TVA. La acest preț final se plătește taxa clawback de către producător. Marii producători ofereau însă discounturi imense. La 1.000 de cutii de medicamente ofereau în unele cazuri alte 3.000 de cutii drept discount farmaciilor. Dar de facturat facturau doar 1.000.  Acum, prin introducerea noi taxe, ei plătesc taxa clawback la toate cele 4.000 de cutii de medicamente, deoarece acestea se regăsesc la vânzarea finală a farmaciilor. Și uite așa ajung să plătească 30-32% taxa clawback din totalul vânzărilor compensate de medicamente.

Menționăm că dacă un producător/importator de medicamente nu poate achita această taxă trimestrială (calculată în baza unei formule care ține cont de cota de piață și de creșterea vânzărilor), atunci produsele sale sunt retrase de pe lista celor compensate și gratuite.