Tezaurele Safra, la licitaţie la New York

Colecţia milionarilor şi filantropilor cosmopoliţi Lily şi Edmond J. Safra, cunoscuţi în toată lumea pentru activităţile lor de binefacere în domeniul Culturii şi pentru bogatele donaţii în domeniul Sănătăţii, este inestimabilă. Casa de licitaţii „Sotheby’s” din New York a reuşit să strângă un lot de mobile franţuzeşti lăcuite de la 1700, dar şi porţelanuri, obiecte de argint ruseşti monumentale şi cărţi rare din colecţia lui Edmond Safra şi a soţiei sale, ce vor fi puse în vânzare între 18 şi 21 octombrie, fiind estimate în jur de 47 de milioane de euro.

În urmă cu şase ani, Casa Sotheby’s reuşise un rezultat-record de 41 de milioane de euro în urma vânzării altor obiecte din aceeaşi colecţie. Expoziţia „Vechii maeştri ai picturii”, din ianuarie 2011, conţinea numeroase opere din colecţia lui Jacob Elie Safra, fiul lui Elie, fratele lui Edmond Safra. Dintre piesele importante au făcut parte opere ale maeştrilor olandezi, italieni şi francezi, pânze de Giovanni Paolo Panini, Jacopo Amigoni şi Jan Miel. Loturile prezente au fost vândute separat, obţinându-se 1,5 milioane de dolari. Magnifica lucrare a lui Jacopo Amigoni, „Venere şi Adonis”, în tonuri morbide, reprezentând scene mitologice, a trezit un viu interes, deşi nu era sigur dacă pictorul provenea din Napoli sau din Veneţia.

Cabinet Ludovic al XV-lea de Adam Weisweiler, estimat la 4.850.000 de euro

Pictura „Ceres, Bachus şi Venera”, datată 1645, de Jan Miel, făcuse parte din colecţia contelui Moltke şi a fost cumpărată contra sumei de 1,2 milioane de dolari. Un Tizian, „Madona cu pruncul şi sfinţii Luca şi Caterina din Alexandria”, a fost adjudecat pentru suma de 16,9 milioane de dolari, un preţ-record.

Renumita familie Safra este una dintre protagonistele lumii mondene care a ţinut paginile ziarelor şi revistelor de specialitate. Edmond Safra (1932-1999), evreu sefard din Beirut, era fiul unui renumit bancher şi, mergând pe urmele acestuia, îşi deschide o bancă în 1956 la Geneva şi devine unul dintre cei mai importanţi bancheri ai secolului al XX-lea, de la New York în Brazilia. În Elveţia a cunoscut-o pe viitoarea lui soţie, Lily Watkins, cu care s-a căsătorit în 1976. Edmond Safra şi-a găsit sfârşitul într-un incendiu, intoxicat cu fum, în reşedinţa sa de la Monte Carlo. Despre misterul morţii sale au scris toate ziarele. Totul începuse în septembrie 1998 la New York, când sistemele de control de la „Republic National Bank”, cu 44 de filiale, evidenţiaseră milioane de dolari în tranzacţii suspecte.

Comodă Ludovic al XV-lea

Preţioasa reputaţie a Principatului Monaco a fost salvată: 500 de poliţişti, 70 de videocamere au fost mobilizaţi timp de 24 de ore din 24 pentru a rezolva enigma morţii lui Edmond Safra. Cazul a fost anchetat de FBI. S-a vorbit despre două focare de incendiu, ba chiar s-au găsit şi amprente pe o armă din casă. S-au pus întrebări de genul Edmond Safra era atât de bolnav încât avea nevoie de un stol de infirmiere? E adevărat că Viviane Torrente era mai mult decât o simplă infirmieră? De ce Edmond Safra, care era un maniac al siguranţei, folosind numai profesionişti, nu l-a alertat prin telefon pe Samuel Cohen, şeful serviciului de pază? S-a aflat ulterior că acesta provenea din serviciile secrete israeliene. Tot legat de moartea sa, presa scria de faptul că în Hotelul Martinez de la Cannes, Safra, un obişnuit al acestui restaurant, cinase cu doi ruşi. I-a salutat destul de rece şi a plecat… Din acest moment siguranţa vieţii sale devenise o obsesie.

Benjamin Walter Spiers, acuarelă din 1882

După această tragedie, Lily Safra s-a dedicat acţiunilor filantropice începute de soţul său, prin Fundaţia Caritabilă „Edmond J. Safra”. O sală de la Luvru poartă numele lui, ca o recompensă pentru piesele donate muzeului. În urma obiectelor vândute în februarie 2010, la Casa Sotheby’s, Lily Safra a cumpărat cu 74,1 milioane de euro sculptura „L’Homme qui marche” a lui Giacometti.

Comodă atribuită lui Adam Weisweiler

Un apartament din Hyde Park a fost vândut după moartea lui Edmond Safra, cu suma de 140 de milioane de lire sterline. O altă afacere, în august 2008, Mikhail Prokhorov, la acea dată al şaselea în topul celor mai bogaţi oameni din Rusia, cu un patrimoniu de 19,5 miliarde de dolari, a vrut să cumpere Vila Leopolda de pe Coasta de Azur, construită în 1902 de Leopold al Belgiei, apoi achiziţionată de familia Agnelli şi vândută lui Lily Safra. Dar, în 31 decembrie 2010, zece din cele 19 miliarde de dolari s-au dus odată cu căderea Bursei din Moscova, aşa încât Prokhorov nu a mai putut să cumpere vila, iar Lily Safra a rămas cu 10% din suma convenită. Vila Leopolda, cu o suprafaţă construită de-a dreptul uriaşă, 7.500 de metri patraţi, se află amplasată într-un adevărat paradis verde, întins pe 8 hectare, din care nu lipseau livezile de citrice, grădinile cu flori exotice, piscinele, locuri speciale de joacă, plus numeroase case pentru oaspeţi.

Mobilier semnat de ebenişti renumiţi

Fructieră din colecţia Safra, în stil rococo englezesc, creată de Brownlow, apreciată la 833.000 de euro

Piesele care sunt puse în aceste zile la licitaţie sunt bazate pe două filoane: mobile lăcuite din secolul al XVIII-lea francez şi obiecte de artă rusă, semnate de mari ebenişti englezi şi francezi, printre care, Bernard Van Riesenburgh (1700-1760), care a fost printre primii care au folosit panourile din lac oriental pentru Versailles, Adam Weisweiler (1750-1810), şi el lucrând cu lacurile japoneze şi bronzurile aurite, Jacques Dubois (1693-1763), renumit pentru decoraţiile cu intarsii, picturi şi lacurile pe mobilele de la Luvru, Martin Carlin (1730-1780), specialist în stilul rococo, mobilele create de el erau placate cu porţelan de Sevres, dar şi specialiştii Leleu, Boulle, Garnier. Şeful Departamentului Internaţional de la Sotheby’s, Alistair Clarke, subliniază: „Acest grup de mobile lăcuite este cea mai importantă propunere a casei noastre de licitaţie după cele dedicate Ducelui de Hamilton de la Hamilton Palace din Scoţia cu piese din 1882″.

Secretaire Ludovic al XVI-lea, realizat de Martin Carlin din abanos şi lac japonez

Cotaţiile sunt pe măsură. Plecând de la setul de secraiter-uri şi comode atribuite lui Adam Weisweiler, unul dintre ebeniştii preferaţi ai reginei Maria Antoaneta, estimările sunt între 3.500.000 şi 4.850.000 de euro. Este vorba despre o splendidă pereche de comode în care negrul este profund şi scoate în evidenţă bronzurile elaborate, aurite, dar mai ales decorurile din lac japonez, în mare vogă în secolul al XVIII-lea. O comodă Ludovic al XV-lea, atribuită lui Bernard Van Riesenburgh, ebenist de origine olandeză, impresionează şi prin montura în bronz aurit şi prin suprafeţele decorate cu peisaje orientale, tot în lac japonez, pe care experţii au evaluat-o la 3,5 milioane de euro.

Vase din porţelan imperial cu portretele Alexandrei Fedorovna şi împăratului Nicolae I, apreciate la 1,7 milioane de euro

Colecţionarii Safra erau „democratici”, întrucât gusturile lor nu aveau limitări geografice, ci numai de calitate. Un birou Ludovic al XV-lea, atribuit lui Jacques Dubois, în abanos, lac japonez şi bronz aurit, este evaluat la 700.000 de euro. O masă de centru Regency, creată de George Bullock (1777-1818), din abanos şi lemn de trandafir, cu excepţionale intarsii, este evaluată la 208.000 de euro. În topul vânzărilor se află şi candelabre de Meissen, reprezentând două lebede din porţelan şi bronz aurit, din secolul al XVIII-lea, evaluate la 242.000 de euro. 180 de ferecături, în argint englezesc, Cosway, după numele miniaturistului englez, în stil rococo, cu miniaturi pictate pe fildeş, vor atrage cu siguranţă interesul colecţionarilor.

Vas de Sevres, porţelan de la Ermitaj

Fură scena un secretaire Ludovic al XVI-lea, atribuit lui Weisweiler, estimat la 7 milioane, o comodă Ludovic al XV-lea, în jur de 5 milioane, atribuită lui BVRB, un birou Ludovic al XV-lea, atribuit lui Jacques Dubois, estimat la un milion de euro. Totodată, un orologiu de şemineu Ludovic al XIV-lea, cu o sculptură reprezentând o Veneră, de André-Charles Boulle, este estimat la un milion de dolari. Vânzarea include şi o colecţie de patru scrinuri rare, cu intarsii, Ludovic al XIV-lea, 12 scaune evaluate în jur de 100.000 de dolari bucata, altele din lac roşu în stil japonez, atribuite lui Giles Grendey, realizate pentru expoziţia spaniolă şi revenite în Marea Britanie în 1935, vândute apoi lordului Louis Mountbatten şi soţiei sale. Se pare că acesta le-ar fi dăruit fiicei lor pentru o casă de la ţară, din Oxforsdshire.

Nostalgii ţariste

Omul care merge al lui Giacometti, achiziţionat de Lily Safra

Dincolo de grandoarea franceză, colecţionarii Safra erau fascinaţi de splendorile ţarilor. Acum, în licitaţie sunt peste 180 de loturi de porţelanuri, argintării şi alte obiecte aparţinând aristocraţiei ruse, printre care o pereche de vase de porţelan, datate 1830, decorate cu portretele împăratului Nicolae I şi al împărătesei Alexandra Feodorovna, estimate la 1,7 milioane de euro. Sunt prezentate şi picturi ale lui Franz Kruger (1797-1857) ce au fost conservate la Ermitajul din Sankt Petersburg. Li se mai adaugă piese de masă din porţelan, ce au aparţinut Ecaterinei a II-a, pentru cavalerii Ordinelor Sfântului Gheorghe, Aleksandr Nevski şi Sfântului Vladimir. Remarcabil, serviciul „Raffaello”, din fabrica imperială de la Sankt Petersburg, fondată în 1744, din dorinţa împărătesei Elisabeta, pentru a produce obiecte în exclusivitate pentru familia Romanov şi pentru membrii Curţii imperiale. Fabrica folosea caolinul importat din Limoges, dar şi o idee proprie de aurire. Serviciul este estimat la 97.000 de euro.