Pentru președintele Ucrainei, următoarea mare bătălie va fi una politică, nu pe front, scrie The Economist. ”Dacă mâine s-ar organiza alegeri, Zelenski nu ar mai putea obține victoria categorică din 2019. Sondajele la care a avut acces The Economist sugerează că Zelenski ar avea rezultate proaste în turul decisive, în fața lui Valerii Zalujnîi, celălalt erou al războiului”, scrie The Economist, într-unul dintre cele mai sumbre articole despre actualul regim de la Kiev.
Victoria lui Donald Trump în SUA dă dureri de cap la Kiev, unde președintele Zelenski nu știe ce vor aduce promisiunile privind încheierea războiului făcute de noul președinte al SUA. Iar totul se întâmplă pe fondul procesiunilor funerare ce au loc în toate cartierele capitalei.
”Noua administrație a SUA va înclina spre Ucraina sau spre Rusia? Oare Trump va putea impune o încetare a focului? Vor urma alegeri?”, se întreabă The Economist.
”Pentru moment, pe buzele politicienilor de la Kiev se pot citi două date: 20 ianuarie 2025, data începerii celui de al doilea mandat al lui Trump, și 25 mai, data la care s-ar putea organiza alegeri în Ucraina”.
Zelenski a fost criticat pentru că a anulat alegerile la termen ce ar fi trebuit să aibă loc în primăvara acestui an, argumentând că țara este sub legea marțială și că duce o lupta existențială în fața invaziei ruse. Unii congresmeni republicani din SUA au avertizat că anularea amânarea alegerilor poate fi un motiv pentru încetarea livrărilor de arme și a finanțării Ucrainei, deoarece este o tendință anti-democratică.
Zelenski pare să refuze ideea alegerilor pentru primăvara anului 2025. ”Administrația prezidențială neagă ca s-ar pregati pentru alegeri. Cele mai multe surse sunt sceptice. Nu este pentru prima dată când circulă o mulțime de zvonuri la Kiev. Sunt probleme de organizare și de legitimitate privind alegerile: cum se poate ca o țară ruptă în două să organizeze alegeri? Iar, până atunci, Ucraina trebuie să treacă de o iarnă care se anunță foarte grea. Ar fi o sinucidere să organizam alegeri acum, spune unul dintre deputații opoziției de la Kiev”, scrie The Economist.
Însă, dacă Zelenski alege să rămână la putere amânând alegerile, va ajunge într-o situație imposibilă: fie va trebui să accepte termenii unei încetări a focului, în urma unor negocieri cu Moscova susținute de SUA, fie va trebuie să gestioneze prăbușirea frontului ucrainean din Donbas. Dacă va accepta un acord cu Rusia (care va presupune concesii teritoriale), Zelenski va fi vizat de acțiunile destabilizatoare ale extremei dreapta (înarmată) din Ucraina – Batalionul Azov și Sectorul de Dreapta.
În plus, se pune problema corectitudinii alegerilor, câtă vreme Zelenski a interzis partide de opoziție și o bună parte a presei.
Este motivul pentru care un fost consilier al președintelui, citat de The Economist, spune că ”Singura cale prin care Zelenski poate ieși cu reputația nepătata este organizarea unor alegeri la care să nu mai participe. Asta înseamnă să iasă din joc cu capul sus și cu imaginea omului care a unit țara în vreme de război”.
”În Ucraina au început să se miște lucrurile. Primul pas este mobilizarea pentru alegeri a regiunilor și stabilirea listelor de candidați. Reprezentanții unui foarte probabil contracandidat al lui Zelenski spun că Ucraina are nevoie de alegeri. Însă opoziția nu face declarații publice despre alegeri, pentru că se teme de represaliile președinției de la Kiev”, scrie corespondentul The Economist.
La Kiev, atenția s-a concentrat în ultimele zile mai degrabă pe nominalizările făcute de Donald Trump pentru viitoarea sa administrație decât pe războiul cu Rusia. The Economist scrie că oficialii regimului Zelenski au fost foarte afectați de faptul că Trump nu l-a numit pe Mike Pomnpeo în fruntea Departamentului de Stat. ”Acum, apare îngrijorarea că Trump ar putea oferi Ucrainei ceva care să semene mult cu ideile exprimate în timpul campaniei electorale de vicepreședintele ales JD Vance”, mai scrie The Economist.
Doamne Ajută!