Topul celor mai puternice judeţe în funcţie de fondul de salarii

Companiile din Bucureşti- Ilfov, Cluj şi Timiş plătesc lunar salarii de peste 13 miliarde de lei, reprezentând aproape jumătate (48%) din fondul de salarii din toată România, de 28 de miliarde de lei pe lună. Cel mai mic fond de salarii este în Mehedinţi, de numai 130 de milioane de lei pe lună.

Peste 120.000 de companii din Bucureşti şi din judeţul Ilfov plătesc lunar salarii în valoare de peste 10 miliarde de lei. La polul opus se află judeţul Mehedinţi, unde sunt circa 4.100 de angajatori care plătesc lunar salarii în valoare de 130 de milioane de lei, arată datele centralizate de Ziarul Financiar pe baza datelor de la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

„Bucureştiul şi judeţul Ilfov realizează peste 20% din Produsul Intern Brut al ţării, aşa că se regăseşte volumul acesta şi în cifra de salarii. Şi sunt judeţe în care şi numărul de salariaţi şi salariul mediu sunt scăzute şi, evident, dacă înmulţeşti un număr scăzut de salariaţi cu un salariu mediu scăzut, nu poate să îţi iasă decât un fond de salarii total mic“, a explicat analistul economic Aurelian Dochia.

Fondul de salarii este unul dintre cei mai importanţi indicatori economici, având în vedere că structura sa la nivel judeţean este folosită pentru calculul Produsului Intern Brut din fiecare zonă.

Împreună, Bucureştiul şi judeţul Ilfov concentrează 37% din totalul fondului de salarii la nivel naţional, care a fost de 28 de miliarde de lei în luna iunie a acestui an.

Clujul se află pe locul doi în topul judeţelor cu cele mai mari fonduri de salarii: aproape 30.000 de companii cu sediul în Cluj au plătit în luna iunie salarii de peste 1,5 mld. lei. Pe locul trei se află Timiş, cu peste 22.000 de companii care plătesc salarii lunare în valoare totală de peste 1,4 mld. lei. Astfel, împreună, angajatorii din Bucureşti- Ilfov, Cluj şi Timiş plătesc lunar salarii de peste 13 mld. lei, reprezentând aproape jumătate (48%) din fondul de salarii din toată România.

La nivel naţional, fondul total de salarii plătit de cei peste 540.000 de angajatori activi, care au plătit „la zi“ taxele aferente contribuţiilor sociale ale angajaţilor, a fost de 28,3 miliarde de lei în luna iunie, potrivit datelor CNPP.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 4
Author

15 Comentarii

  1. O sa repare Câtzu aceste inechități spunea ca știe „nițcai” Europeni cu capul mare si frumoși ca el așa

  2. Vedem ca doar marile orase sunt avantajate de firme, daca ar da mana libera cateii caposi sa aiba si micile orase afaceri puternice, ar functiona spre crestere a nivelului de trai. Problema e ca, pe metru cub de teritoriul al localitatilor mari, sunt destui capi care sustin aceste afaceri din toate punctele de vedere pentru ca savureaza orice pentru propria lor bunastare si liniste. Nu se agata ei de micile localitati pentri scopuri deoarece nu le iese nimic cu sclavia si manipularea! Vezi enorm de multi cetateni care evita aceste entitati „oculte” care stau in spatele afaceristilor. Oare de ce legislatia nu este egala pentru toti pe tot teritoriul romanesc?!

  3. Nu poti compara Capitala cu restul. Din 13 miliarde zece sunt la bucuresteni si doar cate unul jumate la cei din cluj sau timisoara. Este ca si cum i-ai compara pe astia la randul lor cu cu cei de pe la coada listei. Sunt comparatii ilogice.La banii lor, bucurestenii ar trebui sa aiba transportul in comun si incalzirea gratis. Dar banii lor se duc pe autostrazile din Ardeal.

    • Tu nu înțelegi nimic. In București este tot guvernul, parlamentul plus 1 milion de căpușe la stat. Plus că firmele private cu cifra de afaceri peste o anumită valoare sunt obligate să fie înregistrate în București și să plătească la București dările către stat. Deci mă întreb cine produce și cine cheltuie ? Bucureștenii sunt cei mai harnici, hai sa din serioși. Ei sug de la toți banii, și atunci… Dacă s-ar muta capitala in alt oraș, și ar pleca toți funcționarii, și firmele mari private nu ar mai inregistrate în București, atunci ar fi real cat produc.

  4. ROMANIA intre 1965 – 1989 – s-a dezvoltat cit alta tzara in 250 ani .
    Regimul politic de atunci – dezavuat acum propagandistic de lingai si decrepiti , si-a dovedit valabilitatea si in cea mai mare putere economica a Lumii = CHINA .

    DACA poporul roman nu se lasa inselat de HOTI , in 1996 NU VOTAM SCHIMBAREA si acum – in 2021 – Romania avea 2 Sisteme Politice = Socialism si Capitalism .
    Economic si militar , politic si social – Romania ar fi a 4 – tzara in Europa ,
    dupa Germania , Franta si Norvegia .
    Bucurestiul – pe Harta Politica a Lumii – ar avea importanta Parisului , Londrei sau chiar a Mosckovei .
    DACA insa ne-am lasat prostiti ……

  5. Agentia Internationala de Rating „Standard Poors”, sper ca am scris corect, in urma cu cateva luni a titrat ca pana in 2025, Zona Metropolitana a Bucurestiului, fara Pitesti si Ploiesti, va deveni cea mai aglomerata, ceam mai frumoasa si cea mai bogata a 20 capitala a lumii. Cel putin,Angela Merkel a ramas stupefiata de uriasul boom economic, imobiliar, si frumustea vazuta din aer, aflata fiind intr-o cursa aeriana deasupra zonei. Avem un potential urias despre care am mai scris. Duceti-va in Sectorul 3, Sectorul 4 si toate celelate sa vedeti minune de oras. Duceti-va pe b-dul Decebal, P-ta Unirii sa vedeti minuni, numai spun de secorul 4 si admirabilul sau Primar, Baluta. Bravo domnule Baluta si domnule Negoita. Hai sa te vedem si pe tine Piedone…?!

  6. In orasele ce par mici mai este cate un patron puternic, dar care insetat de castig plateste subnivelul muncii depuse. Uneori pierde personal care se orientaza spre un oras mare unde lipsa de personal calificat determina cresterea salariului. Daca esti comod si te gandesti ca navata sau locuinta in acel oras este mult mai scumpa ramai la firma nemultumit si in asteptarea oportunitatii de a evada. Cineva spunea: cand se termina autostrada multi vor pleca spre orasul mai important. A fost o crestere a investitorilor in Iasi ca o alternativa mai ieftina fata de Timisoara, Cluj si se pare ca a avut succes au inceput niste investitii in IT. Ori patronii vor creste salariul, ori anumite zone vor fi depopulate si vom avea doar niste aglomeratii urbane. In filmele americane apar locuri pustii si metropole de 10 milioane.
    Lacomia sau zgarcenia ii va limita pe unii patroni, chiar daca au cifra de afaceri de sute de milioane daca nu cresc salariul, isi vor pierde personalul valoros pt ca vor merge acolo unde va fi mai mare. In provincie casele raman nelocuite pt ca oamenii parasesc orasul pt orase mari/strainatate unde gaseasc un loc de munca mai bine platit. Aparent unii, angajand asiatici rezolva lipsa fortei de munca ieftina, dar tot lantul ramane sarac. Acolo unde veniturile sunt mici nici vanzarile de bunuri/servicii nu merg, iar cei instariti fie vor pleca, fie ii vor cheltui in alte locatii.

  7. pt. ca dupa contributia la PIB, judetele ardelenesti sunt pe locuri mai modeste, doar ca li se aloca fonduri de salarii mai mari si deci, nemeritate. Ca doar ei conduc de 31 ani, nu?

  8. @Alcibiade: Bucurestiul este comparat de specialisti cu Milano, Berlin si alte puternice centre economico-financiare de traditie ale Europei. Asta este o comparatie normala pentru capitala tarii. Am fost in ultimii ani in Bucuresti si am vazut cateva „moluri” (cum le zic ei) de dimensiuni similare cu altele de afara, dar mult mai frumoase arhitectural, mai elegante si mai curate. Curatenia si asfaltul pe toate arterele importante mari sau mici erau impecabile. Fata de gropile existente pe toate drumurile din Chicago de exemplu, Bucurestiul este de nota zece. Sigur ca nu va putea rezolva traficul aglomerat decat prin construirea unor foarte multe pasaje si portiuni suspendate, dar pentru asta o parte din bani trebuie sa ramana capitalei.

  9. Ca sa mai eliminam si miturile despre „ardelenii harnici, cuminti si cinstiti” – in topul salariilor medii nete incasate jud. Maramures e pe locul 41 din 42, Harghita pe locul 40 din 42, Bistrita Nasaud pe 39 din 42, Covasna pe 36 din 42, iar jud. Salaj (sau Zalau – cf. d-nei Dragu) pe 33 din 42. Moldovenii au doua judete in top 10 din coada – Suceava si Vrancea, iar muntenii 3 judete.

  10. pt ca unii vorbeau de ”miticii” de sudistii, pai i-a adunati cele 37% din fondul de salarii cu ”firimiturile” de prin Prahova, Dolj, Arges si veti observa ca peste 50% ”da” Sudul aia „inapoiatii”, iar ”fruncea” plina de emfaza cu 5,3% si 5%, fac 10,3% din cele 28 de miliarde O pondere au si Iasul are partea lui impreuna cu Galatiul, Constanta, deci unde sunt adevaratii oameni? Nu cumva au invatat de la Vulpe ca strugurii sunt acri pt ca nu ajung la nivelul cultural si intelctual stralucirea lui Mihai Eminescu, Iorga, Hasdeu, Balcescu, Mircea Eliade, George Palade, Stefan Procopiu, N Grigorescu, Brancusi, George Enescu, Lipati, Ciprian Porumbescu etc. Numai aere…

  11. Cit la suta din populatia reala traieste in Bucuresti? 20%? Salariile mari (parlamentari pentru alte regiuni,ministere, agentii, regii, telefonie mobila, banci, magazine online, etc, figureaza cumva la judete? Mai ginditi-va subventionatilor!

  12. Sudistii, adica Muntenia,Dobrogea si Oltenia produc peste 60% din avutia anuala a tarii si nu 50%. Este clar cu cat contribuie restul. Sunt insa intretinute aiurea niste mituri usor de digerat de cei care nu vor sa consulte statisticile.

  13. Observ cu bucurie ca oamenii încet încet afla unde se duc banii de la bugetul de stat.Oltenia produce 25% din petrol,80% din gaze,75% din energia electrica adevarata care sustine sistemul,produse agricole foarte multe și lemn.La acestea nu am adăugat și industria care nu este de neglijat mai ales în Dolj și Olt.Situatii asemănătoare se găsesc și în alte zone din regat cum sunt- zona orașelor Iași și Bacău,zona orașelor Galați și puțin Brăila,zona orașelor Pitesti și Ploiești sau zona Constanța.Mentionez ca în aceste zone pe lângă industrie se produce petrol,curent,gaze,agricultura și lemn.In concluzie Ardealul cu exceptie zona de granita Timișoara,Arad,Oradea in care investițiile au venit în mod natural datorita apropierii de zonele industriale din vest și zona Brasov,restul sunt zone umflate cu pompa de la bugetul de stat gen – Cluj,Alba,Sibiu.In aceste zone și mai ales în Cluj și Sibiu investițiile în autostrăzi,aeroporturi,caiferate,universități,bugetari și firme care sunt abonate la bugetele regiilor de stat abunda și depășesc cu mult celelalte zone ale tarii.Daca Bucureștiul este capitala a tarii și este firesc ca aparatul de stat bugetar sa fie foarte mare în zona Cluj nu se justifica sub nici o forma nivelul record al acestora.Numai la capitolul universitar pentru 100000 de studenți plătiți din banii noștri impreuna cu aparatul didactic și cel mobiar fac mai mult decât un oraș de talie medie spre mare,fără sa mai vorbim de medicina,muzee și multe altele.Dece nu se intampla acelas lucru și în orașele din regat?Dece contribuția in regat la buget nu este reflectata de investițiile din zona?Alegeti ardeleni și veți vedea.

    • Este vorba de securisti si nu de politicieni. Puterea reala a fost si este la securisti. Politicienii sunt pionii lor,indiferent de partide.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.