Tot mai mulţi populari prin România

 05 May 2011

Fostul deputat UDMR de Timiş  Toro Tibor, unul dintre liderii Consiliului Naţional al Maghiarilor, a depus, joi, la Tribunalul Bucureşti, o cerere de înfiinţare a unei noi formaţiuni politice, intitulate Partidul Popular Maghiar din Transilvania, ce îl are ca mentor pe europarlemantarul Laszlo Tokes.

“Laszlo Tokes este pe undeva mentorul acestui partid. Noi suntem mândri de acestă etichetă, că suntem partidul lui Tokes. Laszlo Tokes este o persoanalitate marcantă cu un set de valori, dar el fiind europarlamentar nu poate avea funcţii în partid”, a declarat Toro Tibor, pe treptele din faţa tribunalului.

El a explicat că a strâns peste 29.000 de semnături ale susţinătorilor partidului, inclusiv din afara Transilvaniei.

“Legea partidelor este aproape cea mai severă şi discriminativă din punct de vedere al înfiinţării unui nou partid din Europa. Impune strângerea a cel puţin 25.000 de semnături ale susţinătorilor din 18 judeţe şi municipiul Bucureşti, respectiv minim 700 de semnături din fiecare judeţ.

Noi am reuşit să strângem 29.268 de semnături pe care le-am adus la tribunal. Suntem un partid popular şi pot să vă spun că avem un program-cadru, care pune accent pe reprezentarea ardelenilor, dar am strâns şi semnături de sprijin din judeţele din afara Transilvaniei.

Am mizat pe acele persoane, care doresc ceva nou, care nu au încredere în actualele partide reprezentate în Parlament, mai ales acele persoane care consideră că abordarea regională a politicii este importantă”, a spus Toro Tibor.

“Totul a început la 4 decembrie 2010, când Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania, al cărui preşedinte este europarlamentarul Laszlo Tokes, a decis asupra necesităţii înfiinţării unui nou partid politic, popular, modern, european, dar în acelaşi timp să fie aproape de oameni. Un partid care nu are un buget mare, însă să reprezinte interesele comunităţii maghiare în primul rând, al ardelenilor.

Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania, ca şi mişcare politico-civică, a sprijinit înfiinţarea acestui partid din punct de vedere logistic şi moral”, a adăugat Toro Tibor.

El a recunoscut că una dintre priorităţile formaţiunii este obţinerea autonomiei comunităţii maghiare, iar noul partid se doreşte o alternativă la UDMR şi Partidul Civic Maghiar.

“Diferitele forme de autonomie comunitară ale minorităţilor şi comunităţii maghiare figurează între priorităţile noastre (…) UDMR şi Partidul Civic Maghiar, cele două entităţi maghiare de pe eşicherul politic, pot să fie adversarii sau partenerii noştrii, depinde de ei.

Noi pornim cu ideea că încercăm să umplem un gol în reprezentarea politică a comunităţii maghiare, un gol care nu a fost absorbit de cele două formaţiuni. Acum 20 de ani, când s-a înfiinţat UDMR ca unică reprezentare a comunităţii maghiare, a reuşit să obţină un milion de voturi, iar la ultimele alegeri din 2008, acest sprijin a scăzut la sub 400.000 de voturi. Înseamnă că există o mare comunitate de oameni care este în afara comunităţii politice. 

Scopul tuturor formaţiunilor maghiare este să mobilizeze această comunitate. Noi mizăm pe aceşti 600.000 de oameni şi încercăm prin toate mijloacele şi mai ales cu punerea în faţă a oamenilor curaţi, neşantajabili şi necorupţi, să aducem un suflet nou în reprezentarea comunităţii maghiare”, a încheiat Toro Tibor.

(sursa: http://www.financiarul.ro/2011/05/05/toro-tibor-solicita-tribunalului-bucuresti-infiintarea-partidului-popular-maghiar-din-transilvania/)

Deci… cum?!?!

Legea nr. 14/2003 a partidelor politice, Art. 2. Prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile şi interesele naţionale…

Ce promovează Partidul Popular Maghiar din Transilvania? În primul rând denumirea. Vorbim despre un Partid Popular Maghiar. Deci nu al maghiarilor ci unul Maghiar. În primul rând deci în România s-a înregistrat un partid care nu este unul Românesc.

Apoi… „una dintre priorităţile formaţiunii este obţinerea autonomiei comunităţii maghiare”… cuuuum?!?!

Păi ce legătură este între cele de mai sus şi promovarea valorilor şi interesele naţionale? Poate ale naţiunii maghiare nu ale naţiunii române.

Să ne întoarcem un pic la legea partidelor politice…

Art. 3.

(1) Pot functiona ca partide politice numai asociatiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, si care militeaza pentru respectarea suveranitatii nationale, a independentei si a unitatii statului, a integritatii teritoriale, a ordinii de drept si a principiilor democratiei constitutionale.

(2) Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activitati pe care le organizeaza, incalca prevederile art. 30 alin. (7), art. 37 alin. (2) sau (4) din Constitutie.

(3) Este interzisa afilierea partidelor politice la organizatii din strainatate, daca aceasta afiliere incalca valorile prevazute la alin. (1).

(4) Partidele politice nu pot organiza activitati militare sau paramilitare si nici alte activitati interzise de lege.

Militează acest partid pentru respectarea suveranităţii naţionale?

Păi aş spune că dimpotrivă, militează pentru separatism.

Militează pentru unitatea statului?

Dimpotrivă zic, militează  pentru separatism.

Militează pentru ordinea de drepta şi principiile democraţiei constituţională?

Domnule, nu înţelegi? Militează  pentru separatism.

Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activităţi pe care le organizează, încalcă prevederile

ARTICOLUL 30 – Libertatea de exprimare

(7) Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.

Art. 37 alin. (2) sau (4) din Constituţie are doar două aliniate. Care o fi aliniatul 4, numai cei care au făcut legea ştiu. Sau poate au modificat, pe ascuns, Constituţia.

Aaaaaa, stai că nu e aşa. Legea nr.14 din 9 ianuarie 2003 a partidelor politice este din 9 ianuarie 2003 şi constituţia, în forma ei nouă, este introdusă prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003 din 23 octombrie 2003… Asta era. Păi Parlamentul nu a avut timp să schimbe legea din 2003 şi până acum. Haideţi să vedem ce şi cum după vechea constituţie.

ART. 30

Libertatea de exprimare

(7) Sint interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.

Aici e OK

ART. 37

Dreptul de asociere

(2) Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei Romaniei sint neconstitutionale.

(4) Asociatiile cu caracter secret sint interzise.

Mi se pare mie, sau acest partid este ilegal rău de tot?

http://bibliotecarul.blogspot.com/

Ramona Mănescu

Este nevoie de invatamant vocational eficient in Romania!

05 mai 2011

Ieri, am discutat, cu colegii mei din Comisia de Cultura si Educatie a PE, despre raportul “O agenda pentru noi competente si locuri de munca” si astfel am adus in atentie problemele educatiei vocationale si importanta acestei forme de invatamant pentru economia europeana dar si pentru crearea de noi locuri de munca.

   De foarte mult timp incerc sa aduc in dezbatere, si in Romania, importanta educatiei vocationale pentru sistemul nostru de invatamant, mai ales ca avem deja modelele de buna practica, de urmat, din Europa. De exemplu, modelul german functioneaza dupa principiul parteneriatelor din care fac parte guvernul, institutia care asigura educatia si formarea profesionala dar si companiile care angajeaza tineri si sunt interesate sa aiba oameni calificati. In acest fel, scoala si firmele lucreaza impreuna iar elevii au posibilitatea sa urmeze pe de o parte, curricula teoretica in institutia de invatamant iar pe de alta parte, orele practice in cadrul companiei, fiind in acelasi timp remunerati. In plus, finantarea scolii este asigurata de autoritatea nationala sau regionala, dupa caz, dar si de companie.

   In Romania, dupa 1989, au fost desfiintate rand pe rand scolile profesionale. De aceea, consider ca modelul german ar putea fi aplicat cu usurinta si ar fi eficient pentru tara noastra, daca ar exista suficient interes si vointa politica din partea autoritatilor responsabile. Din acest punct de vedere, cred ca autoritatile romane ar trebui sa schimbe politicile existente in acest sector si sa inteleaga ca educatia vocationala este cea care creeaza premisele necesare pentru dezvoltarea unor noi locuri de munca.

   Revenind la raportul dezbatut ieri, acesta face o serie de recomandari esentiale pentru viitorul educatiei si formarii profesionale in Uniunea Europeana, printre care: implicarea Statelor Membre in procesul de identificare a competentelor si aptitudinilor cerute pe piata fortei de munca, participarea si rolul universitatilor in cadrul economiei regionale si nationale, propunand totodata o cooperare mai eficienta intre institutiile de invatamant si IMM-uri.

   Cred ca este extrem de important ca prevederile din acest raport sa fie aplicate cat mai repede si in Romania iar autoritatile care gestioneaza domeniul sa inteleaga importanta educatiei vocationale, nu numai din perspectiva crearii de locuri de munca dar si a unui sistem de invatamant eficient.

http://www.ramonamanescu.ro/