Tradiții. Dansul duminical, în Maramureș

Muzeul Satului Baia Mare va găzdui „Claca Danţului”, un

De L.V.
Tradiții. Dansul duminical, în Maramureș

Muzeul Satului Baia Mare va găzdui „Claca Danţului”, un

„Claca Danţului”  face parte din identitatea culturală a satului românesc și readuce în atenţia publicului tradiţia dansului duminical, la care participa întreaga suflare a satelor din Maramureş, în mod special în perioada verii.

Muzeul Satului Baia Mare va găzdui  un eveniment foarte popular în satele din Maramureş până în anii ’90, „Claca Danţului”,  un obicei datând din trecutul istoric al zonei, a anunţat, vineri, muzeul.

Organizatorii propun, de asemenea, publicului şi Colocviul „Întoarcerea la Rădăcini”.

Cele două evenimente fac parte din proiectul „Cultură, Tradiţie şi Continuitate în Satul Românesc”.

Atmosfera de sărbătoare va fi asigurată de Corul Bărbătesc din comuna Finteuşu Mare, Grupul Tradiţional „Horitoarele din Posta Şi Săpâia”, Ansamblul Folcloric Naţional „Transilva

Mersul în clacă este un obicei care datează din Evul Mediu şi reprezintă munca gratuită pe care ţăranii erau obligaţi să o presteze în folosul boierilor. Azi, claca presupune ajutor colectiv reciproc, în special pentru activităţi agrare şi se încheie cu cântec, dans şi voie bună” aminteşte muzeul Satului.

Evenimentul este programat să aibă loc în incinta Muzeului Satului, pe 25 august 2024, începând cu ora 16.00.

Este susţinut de Asociaţia Corala Bărbaţilor din Finteuşu Mare, Ansamblul Folcloric Naţional „Transilvania”, Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Maramureş şi Consiliul Judeţean Maramureş.

Distribuie articolul pe:

1 comentariu

  1. Nu cre’ că i s-o spus vreodat’-așa! …era „Danț pă Fisculaș”, da’ „pudoarea” impusă terminolojik instituțional terorist di DeREKȚîili Județene di Kultură Soșialistă uoltenești (că sunt sigur că aia tutelează Muzeul) promotoare ale șovinismului regățenesc ie cea mai tare dîn parkare, di la Ceașkă a’ lor cetire-‘ncoa’…
    „…obicei datând din trecutul istoric al zonei”?
    Claca a fost practic o instituție socio-economică a satului ardelean central-european (în întreaga Transilvanie!) acceptată benevol, și nu era legată de dansuri.
    Tradiția a fost păstrată dintotdeauna de alții, autentici și pasionați (așa cum se poate vedea în link-uri), fără legătură cu DeREKȚîili
    https://www.youtube.com/watch?v=ygfq_ZfgjWo
    https://www.youtube.com/watch?v=ZKWt88caJto
    https://www.youtube.com/watch?v=m-bxzxtx65I
    https://www.youtube.com/watch?v=4Dw89aX8WBY
    https://www.youtube.com/watch?v=0AFVWeJZQT8
    https://www.youtube.com/watch?v=LyxRdnTqnB0
    https://www.youtube.com/watch?v=3u93A-xgS_c
    „…munca gratuită pe care ţăranii erau obligaţi să o presteze în folosul boierilor”?
    N-am auzit NICIODATĂ de așa ceva, claca n-o fost IOBAGIE (introdusă în Transilvania la 1600 de javra oltenească aventurieră Mikhail zîs Pătrașcul, și desființată prin luptă cu armele în mâni a țăranilor ardeleni la 1784 și 1848), iar în Transilvania nu or existat „boieri”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.