„Trădoiu”, cea mai recentă poreclă din politică. Cum au fost „botezați” alți politicieni

Cătălin Predoiu a devenit imediat după moțiunea de cenzură de marți „Cătălin Trădoiu”. De ce? Pentru că la nici 30 de minute după votul din plenul Parlamentului a ieșit în fața jurnaliștilor și a militat pentru rămânerea PNL la guvernare, deși partidul adoptase o rezoluție în care stabilea că nu mai colaborează cu PSD.

Acesta mai transmitea că „PNL nu trebuie să se grăbească” și că „nu trebuie să abandonăm guvernarea”.

„Eu cred că PNL are de ales între o supărare firescă și datoria față de repsonasibilitatea mai importantă”, a mai adăugat Cătălin Predoiu.

Cu alte cuvinte, ministrul invita la reconcilierea pentru care milita și Hubert Thuma în urmă cu câteva zile. Totodată, declarația sa a fost interpretată și ca un prim semn pentru debarcarea lui Ilie Bolojan, un lider incomod pentru social-democrați.

La scurt timp, internetul a fost inundat de ironii la adresa lui Cătălin Predoiu. Acesta a fost numit „Trădoiu”, în contextul în care afirmațiile sale au fost considerate o trădare la adresa lui Ilie Bolojan.

„Plicușor Dan”

Nicușor Dan s-a ales și el cu o poreclă. De fapt, cu mai multe. Dar cea mai cunoscută este cea de „Plicușor Dan”. Porecla a venit după ce mai mulți adversari politici l-au acuzat că ar fi primit „plicuri” cu bani în perioada în care era activist și interacționa cu dezvoltatori imobiliari.

În preajma alegerilor locale din 2020, când Nicușor Dan a câștigat pentru prima dată Primăria București, în spațiul public a apărut o înregistrare în care actualul președinte ar fi intervenit pe lângă consilieri din Sectorul 4 pentru un om de afaceri.

Traian Băsescu, candidat și el atunci la București, îl critica pe Nicușor Dan pe această temă.

„Eu va spun un lucru simplu. Pentru o astfel de inregistrare, nepotul meu a facut 3 ani de inchisoare. Pentru promisiune de trafic de infleunta. Aici discutam de trafic de influenta direct. Deci asta e parerea mea. Nu-mi doresc sa i se intample ceva, nici nu ar trebui sa i se intample in timpul campaniei”, a spus Traian Băsescu.

Totodată, acesta a comentat și despre porecla de „Plicușor Dan”.

„Circulă faptul că de multe ori utilizeaza procesele ca sa mai faca un ban pentru fundatia aia”, a declarat Traian Băsescu.

„Ilie Sărăcie”

Ilie Bolojan nu a scăpat nici el de etichetele puse în spațiul public. Măsurile sale de austeritate nu au fost pe placul unei mase considerabile de români, astfel că aceștia l-au nimic pe premier „Ilie Sărăcie”. De la creșterea TVA-ului, introducerea de noi categorii la plata CASS și reorganizările instituțiilor, măsurile sale i-au construit o imagine de care cu greu va scăpa.

Porecla de „Ilie Sărăcie” s-a viralizat rapid în mediul online, mai ales că a fost alimentată de adversarii politici. Inclusiv cei din coaliție.

„De fiecare dată când venim cu câte o propunere, trebuie să amenințăm. Și da, este despre economie. Și aș transmite în mod direct: Ilie, este despre economie, și nu e despre sărăcie. Și în acest moment, în România, lucrurile merg într-o direcție proastă. Asta am analizat noi astăzi și asta vom analiza la toate întâlnirile regionale pe care le vom avea în perioada următoare”, spunea Sorin Grindeanu în martie.

„Știucă”

Cristian Tudor Popescu este cunoscut în presa românească drept cel care a „botezat” zeci de politicieni. De botezul său nu a scăpat nici Sorin Grindeanu, liderul PSD, pe care în august 2025 l-a numit „știucă”.

Totul s-a întâmplat în contextul decesului lui Ion Iliescu, atunci când PSD a amenințat că iese de la guvernare din cauza faptului că USR nu a dorit să participe la funeraliile fostului președinte.

„Mă simt dator să-i dau un nume și starostelui actual al PSD, Grindeanu. Studiindu-i cu atenție contorsiunile gurii, unduirile capului și întregii sale făpturi, precum și cum dă din aripioare, i-am zis Știuca lui Dragnea. Sau, Grindeanu Știucă. În sfârșit, m-am gândit că numele cel mai bun pe care să-l poarte toate acestea trebuie să fie simplu: Știucă”, a scris Cristian Tudor Popescu pe Facebook la acel moment.

„Giordano”

George Simion a ajuns și el ținta unor ironii în mediul online în februarie 2025, ceea ce a atras cu sine și o poreclă pentru liderul AUR. Prezent în Statele Unite ale Americii la Conferința de Acțiune Politică Conservatoare (CPAC), George Simion a apărut într-un videoclip în timp ce purta la gât legitimația deputatului italian Antonio Giordano, secretarul general al Partidului Frații Italiei.

Detaliul s-a viralizat imediat, iar George Simion a fost ironizat că a folosit legitimația altcuiva pentru a intra la conferință. După acest episod, liderul AUR era numit ironic „Giordano” în comentariile de pe rețelele de socializare sau chiar în interacțiunile cu adversarii politici.

„Băi, cum sunt ăștia de la televiziunile sistemului și papagalii lor: Simion s-a pretins a fi Antonio Giordano. Aveam legitimația secretarului nostru general, care lucrează pentru ECR (Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, n.r.). Am luat legitimația colegului…”, a răspuns George Simion ironiilor din mediul online.

„Anamaria Gavrilă Gone”

Șefa POT a devenit ținta ironiilor după un interviu acordat pentru Hotnews, în care a vorbit atât în limba română, cât și în engleză. Cuvântul „gone” folosit de Anamaria Gavrilă s-a viralizat rapid în mediul online și a devenit o poreclă pentru aceasta.

Nu a fost pentru prima dată când șefa POT a folosit acest cuvânt. În mai 2025, aceasta le-a transmis jurnaliștilor din Parlament care încercau să îi adreseze întrebări că sunt „pe cale de dispariție” și de-abia așteaptă să îi vadă „gone”.

„Voi sunteți pe cale de dispariție. Sunteți o specie pe cale de dispariţie. De abia aştept să vă văd gone”, a spus Anamaria Gavrilă.

Cătălin „rangă” Drulă

Din garnitura actualilor politicieni, și Cătălin Drulă are o poreclă. Acestuia i s-a atribuit eticheta de „rangă”, după ce în timp ce era ministru al Transporturilor a început demolarea spațiilor comerciale de la metrou.

La acel moment, Ștefan Paraschiv, șeful Metrorex, a fost fotografiat în timp ce încerca să deschidă ușa unui magazin cu o rangă. Gestul său a fost aprobat de Cătălin Drulă, care s-a ales astfel cu această poreclă.

„Este un om curajos, care şi-a asumat o misiunea grea la Metrorex. Am văzut comentarii despre folosirea de către directorul general a unei răngi. Da, un carte se destructurează cu ranga şi-l felicit pentru un act de asumare şi curaj”, a spus Cătălin Drulă.

Tăriceanu „răzgândeanu”

Călin Popescu Tăriceanu s-a ales cu porecla de „răzgândeanu” de pe vremea conflictelor sale aprinse cu Traian Băsescu, președintele României la acel moment. Presa și adversarii politici l-au numit în acest mod după ce au reclamat mai multe schimbări de poziție în privința unor teme majore.

Porecla a fost folosită inclusiv de Victor Ponta, într-un moment de război politic cu Călin Popescu Tăriceanu.

„Domnul Slăbiceanu, Moliceanu… cum îi mai spuneţi… Răzgândeanu! Un fost prim-ministru a venit în faţa Parlamentului şi v-a zis să-i număraţi ouăle. Nu o să trăim acest moment cu Tăriceanu. Nu o să vină, pentru că nu avem ce să-i numărăm, din păcate…”, spunea Victor Ponta, în 2006.

„Dottore”

La rândul său, Victor Ponta nu a scăpat de poreclă. Totul a pornit de la scandalul legat de presupusul plagiat din teza sa de doctorat. Premier la acel moment, relația lui Victor Ponta cu Traian Băsescu, președintele țării, era una tensionată.

Șeful statului a profitat la acel moment de scandalul plagiatului și l-a ironizat pe Victor Ponta.

„Când eşti doctor în drept, eşti tare. Dottore!”, a spus Traian Băsescu.

Ulterior, „dottore” a rămas eticheta politică a lui Victor Ponta.

„Zeus”, „Marinarul” și „Președintele jucător”

În ceea ce-l privește pe Traian Băsescu, fostul șef de stat nu a avut o singură poreclă. „Zeus”, spre exemplu, a apărut chiar în interiorul PDL, partidul său, pentru a descrie autoritatea absolută pe care Traian Băsescu o avea asupra formațiunii politice.

„Marinarul” are la origine faptul că Traian Băsescu a fost căpitan de navă în anii 1980. Atât presa vremii, cât și adversarii politici, foloseau termenul fie pentru a îl ironiza, fie chiar pentru a sugera că acesta are abilități de conducător.

Sintagma de „președinte jucător”, care a dăinuit până astăzi, a fost rostită chiar de Traian Băsescu. Acesta a folosit expresia pentru a își defini rolul în politică, după ce a devenit președinte, și a devenit rapid o etichetă folosită în spațiul public.

„Prostănacul”

Una dintre cele mai celebre porecle din politica românească este cea a lui Mircea Geoană. În 2005, într-o ședință a PSD, Ion Iliescu l-a numit „prostănac” pe Mircea Geoană.

În campania pentru alegerile prezidențiale din 2024, Mircea Geoană a precizat că nu a suferit în urma acestei etichetări.

„Evident că a fost deranjat că l-am detronat de la conducerea partidului pe care l-a fondat. Și a rămas, evident, cu un ghimpe împotriva mea. Nu (n.r. dacă a suferit pentru eticheta atribuită de Ion Iliescu). Dar știți cum este: în România, câte o etichetă se lipește sau nu. Eu mă consider un om care este cu capul pe umeri, care învață în permanență”, a spus Mircea Geoană.

Mai mult, acesta a precizat că are și o explicație pentru această poreclă.

„Am o explicație legată de faptul că în alegerile din 2004, așa cum astăzi am o rezervă importantă față de AUR, am avut și atunci o rezervă importantă față de PRM. Și dânsul a considerat că a spune că PRM este un partid extremist este o greșeală politică și electorală. De acolo a pornit toată discuția. În continuare cred că am avut dreptate, iar dânsul poate spune ce dorește”, a mai spus Mircea Geoană.

„Bunicuța”

Înainte de a pune porecle, însă, Ion Iliescu a fost și el poreclit. „Bunicuța” i s-a spus acestuia, poreclă care are și astăzi ecou în lumea politică. Eticheta i-a fost pusă de unul dintre agenții Serviciului de Protecție și Pază (SPP).

Pe vremea când Ion Iliescu era președinte al țării, unul dintre angajații SPP ar fi povestit în cercul său de apropiați că șeful statului este „ca o bunicuță”. Povestioara s-a răspândit rapid în rândul politicienilor și jurnaliștilor, astfel că Ion Iliescu s-a ales cu porecla de „bunicuța”.

„Superman”

Revenind la timpuri mai apropiate, Florin Cîțu a primit și el o poreclă pe vremea în care era premierul României. Sau, mai bine spus, și-a pus singur o poreclă.

Acesta a postat pe Instagram un videoclip în care apare în ipostaza de Superman, ceea ce a stârnit un val de ironie în mediul online.

Mai mult, social-democrații au adus la moțiunea de cenzură în urma căreia a picat Guvernul Cîțu o machetă a lui Superman. Aceștia au poziționat macheta cu capul în jos, ironizând faptul că Florin Cîțu va pica prin moțiunea de cenzură.

Ce alte etichete au mai fost puse în politica românească

Nu sunt singurii politicieni, însă, care s-au ales cu porecle de-a lungul timpului. Printre ei se mai numără și:

Viorel Hrebenciuc – „Guzganul rozaliu”

Viorica Dăncilă – „Pavian cu mantie”

Emil Constantinescu – „Țapu′”

Ludovic Orban – „Sică mandolină”

Adrian Năstase – „Năstase patru case”

Dan Voiculescu – „Varanul”

Vasile Blaga – „Buldogul”

Cătălin Rădulescu – „Mitralieră”

Florin Iordache – „Altă întrebare”