Codași la finanțarea educației, campioni la științe exacte (STEM). Raportul OCDE despre starea educației din România, o lume a contrastelor

Sistemul educațional din România este marcat de discrepanțe profunde, potrivit noului raport internațional Education at a Glance 2026 publicat de OCDE. Documentul subliniază o creștere a atractivității financiare a profesiei didactice, alături de o pondere impresionantă a absolvenților în domenii tehnice, dar trage un semnal de alarmă în privința abandonului școlar, a subfinanțării și a deficitului de cadre didactice la disciplinele științifice.

Paradoxul universitar: campioni la STEM, dar codași la studii superioare

România iese în evidență pe plan internațional printr-o pondere ridicată a studenților care aleg domenii tehnice. Aproximativ 30% dintre absolvenții români de învățământ superior se specializează în Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică (STEM), depășind semnificativ media OCDE de 23%. Totuși, această performanță contrastează puternic cu nivelul general scăzut de educație terțiară: doar 19% dintre adulții cu vârste între 25 și 64 de ani au o diplomă universitară, comparativ cu media OCDE de 43%.

Situația tinerilor vulnerabili rămâne critică. În anul 2025, unul din patru tineri români (25-34 de ani) nu avea studii liceale absolvite, o rată de peste două ori mai mare decât media țărilor OCDE. Această realitate se traduce prin riscuri majore de șomaj și câștiguri mici, ce afectează în mod disproporționat tinerele femei: aproape 70% dintre cele fără studii liceale sunt inactive pe piața muncii, una dintre cele mai mari rate de inactivitate din lume. Mai mult, 23% dintre tinerii de 18-24 de ani făceau parte din categoria NEET (nici angajați, nici în educație sau formare), mult peste media de 14% a țărilor dezvoltate.

Catedre cu salarii atractive, dar fără profesori la științe exacte

O schimbare remarcată de experții internaționali vizează salarizarea cadrelor didactice. Dacă în 2023 profesorii de gimnaziu câștigau cu 13% mai puțin decât media angajaților cu studii superioare, în 2025 salariile lor au ajuns să fie cu 5% peste această medie. Peste 80% dintre profesorii de gimnaziu sunt mulțumiți de condițiile lor de muncă, iar 57,2% se declară mulțumiți de salariu.

Cu toate acestea, școlile se confruntă cu dificultăți de recrutare. Deși doar 2,3% din corpul profesoral din școlile publice este necalificat complet, aproximativ 2,8% din posturile didactice rămân neocupate, deficitul fiind acut în special la disciplinele din aria matematicii și științelor.

Corpul profesoral românesc este puternic feminizat, femeile reprezentând 100% din personalul preșcolar și 93% din cel primar. Totuși, spre deosebire de alte state, România stă mult mai bine la echilibrul de gen în structurile de conducere: femeile ocupă 82% din posturile de management școlar. Un alt aspect pozitiv este prezența constantă la clasă: doar 3% dintre elevii români de 15 ani învață în școli unde absenteismul profesorilor reprezintă un obstacol în procesul de învățare, spre deosebire de media OCDE care ajunge la 27%.

Finanțarea educației rămâne la coada clasamentelor internaționale

În ciuda unor progrese punctuale, subfinanțarea sistemului este cronică. Raportul arată că investiția publică în educație a crescut ușor de la 2,4% (în 2015) la doar 2,6% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2023, fiind însă foarte mică în comparație cu media OCDE de 4,2% din PIB. Raportat la cheltuielile totale ale statului, educația a primit doar 6,4% din fonduri, una dintre cele mai scăzute ponderi la nivel global.

Transpusă în fonduri directe, suma alocată per elev sau student (în medie de la nivel primar la universitar) în România a fost de doar 7.293 dolari americani, la jumătate față de media internațională de 13.601 dolari americani. Diferențele de finanțare sunt vizibile și în interiorul sistemului: statul cheltuie 10.001 dolari americani pentru un elev de la un liceu teoretic, dar alocă doar 6.676 de dolari americani pentru un elev din învățământul vocațional (în timp ce media OCDE pentru școlile vocaționale este dublă, de 13.901 dolari americani). Totuși, se remarcă o creștere reală a investițiilor în educația timpurie, unde fondurile alocate pe copil (3-5 ani) au urcat de la 3.295 de dolari americani în 2015 la 4.766 de dolari americani în anul 2023.

Întregul raport de țară poate fi citit aici.