Românii reprezintă cel mai numeros grup de elevi cu cetățenie străină din școlile italiene, iar noile reguli impuse de guvernul condus de Giorgia Meloni ar putea avea efecte și asupra acestora. Comisia Europeană a anunțat că monitorizează decretul prin care Italia limitează la 30% ponderea anumitor categorii de elevi străini într-o clasă. Bruxelles-ul atrage atenția că legislația europeană interzice discriminarea pe criterii de naționalitate.
Decizia guvernului italian de a introduce noi reguli pentru repartizarea elevilor străini în școli a ajuns în atenția Comisiei Europene. Măsura face parte dintr-un decret adoptat la sfârșitul lunii septembrie și vizează integrarea copiilor care nu au cetățenie italiană. Reacția Bruxelles-ului a venit în urma unei întrebări adresate în Parlamentul European de reprezentanții Partidului Democrat din Italia, formațiune aflată în opoziție, scrie Antena 3CNN.
Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale, Roxana Mînzatu, a precizat că instituția urmărește evoluția legislației italiene și compatibilitatea acesteia cu normele europene.
„Tratatele UE interzic orice formă de discriminare bazată pe naționalitate, fie ea directă sau indirectă”, a declarat Roxana Mînzatu, potrivit agenției ANSA.
Oficialul european a explicat că diferențele de tratament bazate pe naționalitate pot fi permise numai în condițiile unor derogări prevăzute de tratatele Uniunii Europene, cum ar fi cele legate de ordinea, siguranța sau sănătatea publică.
Ce prevede decretul lui Meloni
Decretul adoptat de guvernul italian stabilește că, începând cu anul școlar 2027-2028, anumite categorii de elevi fără cetățenie italiană nu vor putea reprezenta mai mult de 30% din efectivul claselor de început de ciclu.
La școala primară, regula îi vizează pe copiii care nu s-au născut în Italia sau nu au frecventat cel puțin doi ani de grădiniță. La gimnaziu și liceu sunt vizați elevii care nu au parcurs cu succes cel puțin trei ani în sistemul italian de învățământ.
Pentru înscrierile efectuate în timpul anului școlar, anumite prevederi se aplică deja din 2026-2027. Dacă limita nu poate fi respectată, autoritățile școlare trebuie să găsească soluții de repartizare, ținând cont inclusiv de apropierea față de domiciliu și de situațiile familiale.
Guvernul a prevăzut și fonduri suplimentare pentru sprijinirea elevilor care au nevoie să își îmbunătățească nivelul de cunoaștere a limbii italiene.
Aproape 149.000 de elevi români în școlile italiene
Datele Ministerului italian al Educației pentru anul școlar 2022-2023 arată că românii reprezentau cea mai numeroasă comunitate de elevi cu cetățenie străină, cu 148.826 de copii înscriși.
Pe locurile următoare se aflau Albania, cu 118.745 de elevi, și Marocul, cu 114.097. Clasamentul continua cu China, Ucraina și Egipt.
Un detaliu important este că mulți dintre acești copii s-au născut chiar în Italia. În cazul elevilor cu cetățenie română, procentul celor născuți pe teritoriul italian era de 76,5%.
Datele arată că cetățenia străină nu înseamnă automat că un copil este nou-venit în Italia sau că nu cunoaște limba italiană. Potrivit unor date mai recente, aferente anului școlar 2024-2025 și publicate de Fondazione ISMU, în Italia învățau 931.323 de elevi fără cetățenie italiană. Aceștia reprezentau 11,6% din întreaga populație școlară.
Giorgia Meloni apără măsurile adoptate
Premierul italian susține că noile reguli urmăresc îmbunătățirea integrării și prevenirea concentrării elevilor care întâmpină dificultăți într-o singură clasă. Meloni a descris plafonul de 30% drept o măsură care ar trebui să asigure șanse egale și să evite formarea unor clase izolate de restul comunității școlare.
Opoziția italiană a criticat însă inițiativa, iar reprezentanți ai școlilor au ridicat întrebări privind modul în care regulile vor putea fi aplicate în practică.