Duminica, 22 noiembrie, Transgaz a finalizat lucrarile la gazoductul BRUA și, odată cu ele, România este capabilă să asigure transportul gazelor ce vin din Caspica spre vestul Europei, prin Grecia și Bulgaria, către Ungaria.
Informația a fost prezentată de parlamentarul USR Cristina Prună, membră a Comisiei de Industrii și Servicii a a Comisiei pentru Afaceri Europene din Camera Deputaților.
„Este singurul proiect de infrastructură care traversează Carpații de la sud-est la vest și care leagă Sudul de Centrul Uniunii Europene, prin cel mai scurt traseu posibil. Dacă nu am reușit să facem această legătură printr-o autostradă care să traverseze Carpații, iată că, după 30 de ani, reușim cu o conductă de gaze naturale. Un proiect construit și cu finanțare europeană. BRUA va asigura o alternativă solidă la importurile de gaze rusești și va contribui la planurile de decarbonare a României și a statelor din regiune”, a precizat Pruna, pe pagina sa de Facebook.
Lucrările la interconectorul TAP sunt și ele aproape de finalizare, așa că, din ianuarie, Azerbaidjanul va putea pompa din imensele sale rezerve de gaze către UE, pentru o alternativa reala de import la gazele rusesti. Executivul de la Sofia, prin vocea premierului Boiko Borisov, a anuntat deja ca va incepe importurile de gaze prin TAP Bulgaria se conectează la energia caspică
Ramane de vazut insa cum va juca Ungaria, daca si ea va accelera dezvoltarea coridorului de transport, mai departe, a gazului catre Viena sau va opri la ea prelungirea gazoductului BRUA, pentru a actiona ca un dispecer al gazului in regiune. Un astfel de plan a fost clar anuntat de diplomatia de la Budapesta, care si-a atras astfel „mania Bruxelles-ului”. Cristina Pruna, de altfel, a si atras atentia, in postarea sa, asupra acestei probleme. „Rămâne ca Ungaria să depună la rândul ei un minim de efort pentru a nu sabota interesele cetățenilor europeni din Sud-Estul Europei și să ne reducem dependența de unica sursă de aprovizionare din import, gazul rusesc”, a mai spus parlamentarul.
Decizia de investiție la BRUA 1 a fost adoptată în 2016, iar proiectul a costat 478,6 milioane euro, din care 97,76 milioane euro surse proprii Transgaz, iar 380,84 milioane euro, surse atrase. Dintre acestea, 170 milioane de euro reprezintă finanțare europeană. În acest sens a fost construită o conductă de 479 de km, și trei stații de comprimare (SC Jupa, SC Podișor și SC Bibești), inaugurate și puse în funcțiune în septembrie și octombrie 2019, respectiv august 2020.
În urma finalizării BRUA 1, capacitatea de export gaze a României se va majora până la 1,75 miliarde metri cubi pe an spre Ungaria și până la 1,50 miliarde metri cubi pe an spre Bulgaria (pe acest traseu, fără a lua în calcul punctul de interconectare de la Negru Vodă, alocat până în prezent tranzitului internațional).
Felicitari celor de la Transgas pentru seriozitatea si performanta lor. Daca cineva crede ca Europa va sta si se va uita la Ungaria cum incearca ea sa distribuie ceva ce nu ii apartine se inseala. Pe de alta parte acum vedem de ce Germania nu putea sa stea la mana altcuiva in legatura cu aprovizionarea energetica; a facut North Streamul…
Se pare că mai sunt și locuri unde se face treabă. Dacă ai omul potrivit, la locul potrivit. Cine conduce transgazul? vreun economist? jurist sau vreun politruc? Nici vorbă. E un inginer de petrol și gaze la manșă.QED. Atât am avut de zis.
Aveam cosmaruri ca-i lasam pe unguri fara gazele americane de la Marea Neagra . Ei , iaca, s-a rezolvat!