Ștefan Popescu, analist de politică externă, a comentat situația din Transnistria, la B1 TV.
Analistul s-a arătat de părere că o eventuală alipire a regiunii separatiste la Federația Rusă ar avea efecte „dezastruoase pentru parcursul european și euroatlantic al Republicii Moldova”.
Întrebat care ar fi efectele alipirii, analistul a explicat
„Efectele ar fi dezastruoase pentru parcursul european și euroatlantic al Republicii Moldova. Din fericire, nu suntem încă acolo și cred că aceste semnale venite din Transnistria au legătură și cu preluarea inițiativei de către forțele ruse pe imensul front, lung de 1.000 de kilometri, din Ucraina.
Unul din scenariile pe care ei și le doresc este crearea unui coridor terestru între zonele de ocupație rusă din Ucraina și Transnistria. Atunci nu ar mai fi nevoie nici de o anexare, pentru că de facto ar exista un control al acestui teritoriu de către Federația Rusă”.
„Pe de altă parte, aceste semnale au legătură și cu iritarea autorităților autoproclamate de la Tiraspol pentru acest parcurs european și euroatlantic tot mai accentuat al Chișinăului și, bineînțeles, caută modalități de a face presiune asupra Chișinăului, asupra Maiei Sandu, de a face un pas înapoi, de a nu mai continua cu atâta determinare în relația cu statele Uniunii Europene și ale Organizației Tratatului Nord-Atlantic”, a adăugat Ștefan Popescu.
Care ar trebui să fie răspunsul Republicii Moldova
„Este foarte dificil. Republica Moldova este o țară mică, o țară cu resurse limitate, ea are nevoie de asistența occidentală, de asistența noastră, și iată de ce este foarte importantă asistența reală și robustă pentru Ucraina astfel încât aceasta să rămână stăpână la Odesa și la Gurile Dunării”.
„Este absolut esențial pentru Moldova, dar și pentru Organizația Tratatului Nord-Atlantic și România să se împiedice un asemenea scenariu negru, dacă îmi permiteți acest cuvânt, în care Rusia ar putea să înainteze spre vest și să nege Ucrainei orice acces la Marea Neagră, căpătând astfel frontieră terestră directă cu Republica Moldova”, a subliniat Ștefan Popescu.
@ics:
Nu am de ce sa repet explicatiile, pentru un cap de lemn, idiot sadea, care nu pricepe ce i se spune si minte de la ochi.
Amindoua Divanuri ad hoc au cerut unirea, pe considerentul unitatii de neam, acea romana, si in linie cu ce se petrecea atunci in intreaga Europa.
Deci exact moldovenii, prin rezolutia Divanului ad hoc, aveau in plan un stat unitar in teritoriile romanesti, atitea cite nu erau sub administratie straina, cerind chiar numele de Romania, pe care uneori il foloseau pentru Tara Romaneasca.
La fel de bine se poate spune si despre moldoveni ca au vrut sa stapineasca peste munteni (nu valahi, cuvint de ocara la unguri, prin care iti dai pe fata arana ta coclita de ura), pentru ca si ei au intrat cu oaste in Tara Romaneasca. Mai mult de atit, moldovenii au fost sufletul unirii, ei fiind cei care au dejucat comploturile antiunioniste, puse la cale de Rusia in 1859 si 1866.
Principatele romane, Moldova si Tara Romaneasca, existau cu secole inainte ca Rusia, in expansiunea ei, sa ajunga la limita estica a spatiului romanesc. Proiectul Romania nu a fost nicidecum sustinut de Rusia. Tot ce voia Rusia era anexarea Principatelor si inglobarea lor in molohul rusesc. A incercat in 1806-1812, 1829, 1853, chiar si in 1877-1878, prin refuzul de a-si retrage armata, precum si 1916-1919, prin tentativa de insurectie bolsevica. I-a reusit doar cu Basarabia, pe care o tine captiva si azi.
Deci: scoala ajutatoare, data fiind precaritatea intelectuala si clinica de psihiatrie, date fiind balivernele fara numar, pur si simplu un delir de mitomanie.