Transparența comerțului cu lemn tăiat din pădurile patriei mai așteaptă

Guvernul a prorogat astăzi, prin Hotărâre de Guvern, până la 21 octombrie 2017, termenul de intrare in vigoare a normelor care stabilesc cadrul legal privind sistemul care asigură trasabilitatea materialelor lemnoase rezultate din exploatarea pădurilor RomânieiGuvernul a prorogat astăzi, prin Hotărâre de Guvern, până la 21 octombrie 2017, termenul de intrare in vigoare a normelor care stabilesc cadrul legal privind sistemul care asigură trasabilitatea materialelor lemnoase rezultate din exploatarea pădurilor României (SUMAL). Măsura a fost necesară întrucât este nevoie de timp suplimentar pentru recepția tuturor modulelor, elaborarea și aprobarea ordinului privind testarea sistemului (SUMAL) (SUMAL). Măsura a fost necesară întrucât este nevoie de timp suplimentar pentru recepția tuturor modulelor, elaborarea și aprobarea ordinului privind testarea sistemului (SUMAL) și încheierea de convenții cu administratorii de fond forestier și testarea efectivă a sistemului, se arată într-o informare a Executivului. Reglementările referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare al acestora și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund au fost stabilite prin HG 1004/2016, iar termenul inițial pentru intrarea lor în vigoare a fost 21 aprilie 2017.

La finele anului trecut, Cabinetul Cioloș a adoptat câteva reglementări referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare al acestora și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund.
Aceste norme stabilesc cadrul legal pentru sistemul care asigură trasabilitatea materialelor lemnoase rezultate din exploatarea pădurilor României. A fost necesar să se aprobe acest act normativ pentru că s-a îmbunătățit în mod semnificativ sistemul de urmărire a lemnului, numit pe scurt SUMAL. Acesta a fost utilizat și până în prezent de operatorii economici, dar prin dezvoltarea de anul acesta s-au eliminat anumite disfuncționalități și s-au dezvoltat componente care sprijină activitatea operatorilor economici și ale ocoalelor silvice. Prin acest act normativ s-a urmărit următoarele îmbunătățiri: ocoalele silvice vor avea posibilitatea să vadă în timp real toate transporturile de materiale lemnoase care se fac de pe teritoriul adminsitrat de ele; operatorii economici care dețin depozite de materiale lemnoase pot să utilizeze de la intrarea în vigoare a HG toate informațiile introduse în SUMAL pentru raportări interne; se elimină posibilitatea transporturilor multiple cu același act de proveniență; se elimină posibilitatea să fie create stocuri false în depozite.

Sistemul permite transparentizarea circuitului pe care îl parcurge lemnul din momentul marcării până la destinatar, oferind cetățenilor o serie de informații necesare pentru monitorizarea a ceea ce se întâmplă în pădurile României.
Sistemul SUMAL permite transparentizarea circuitului pe care îl parcurge lemnul din momentul marcării până la destinatar. Astfel, ocoalele silvice vor avea posibilitatea să vadă, în timp real, toate transporturile de materiale lemnoase care se fac de pe teritoriul administrat de ele. De asemenea, operatorii economici care dețin depozite de materiale lemnoase vor putea utiliza toate informațiile introduse în SUMAL pentru raportări interne. Va fi eliminata posibilitatea transporturilor multiple cu același act de proveniență, dar și crearea de stocuri false de lemn în depozite.

În ultimii 25 de ani, din România au dispărut până la 50 de mii de hectare de păduri iar alte zeci de mii au fost brăcuite, adică s-a îndepărtat cam 70% din arbori, doar din tăieri ilegale. Sunt cifre estimate de Cotidianul.ro după datele prezentate de Curtea de Conturi într-un raport de audit al performanţei fondului forestier al României. Până în 2005, scrie raportul, au fost rase până la 35 mii de hectare, iar 97 mii au fost golite de arbori în proporţie mare. Asta înseamnă că 22,6 milioane de metri cubi de masă lemnoasă a fost valorificată pe căi obscure iar în buzunarul hoţilor au intrat minim 5 miliarde de euro. Curtea de Conturi susţine că în perioada 2010-2013, s-au tăiat/sustras ilegal 1,67 milioane de metri cubi din care 925 mii de mc doar în 2013. Rezultă o medie anuală de 2.000-2.100 de hectare defrişate ilegal.

Oficialii Curţii de Conturi dau de înţeles că amploarea fenomenului ar putea fi mult mai mare. „Întrucât estimarea volumului de masă lemnoasă tăiată ilegal se rezumă la constatările organelor de control silvic, care nu au capacitatea de a superviza întreg fondul forestier, volumul de lemn tăiat ilegal ce apare în cifrele oficiale nu reflectă nici pe departe amploarea fenomenului”, se arată în raport. O metodă de mascare a tăierilor ilegale este cea a recoltării prin produse accidentale I. Arboretele sunt declarate ca fiind afectate de factori biotici şi abiotici dăunători, fără a se întocmi documentaţiile aferente sau fără a le supune aprobărilor de derogare. Astfel, în anii 2012 şi 2013 s-a recoltat un volum de 2786 mii mc respectiv 3648 mii mc accidentale I, din care doar pentru 211 mii mc, respectiv 4,2% din volumul total, au existat aprobări de derogare de la prevederile 11 amenajamentelor silvice. Suspiciunea că în spatele recoltării de produse accidentale I s-ar putea afla şi tăieri ilegale de masă lemnoasă este întărită şi de repartizarea semnificativ diferită a produselor accidentale I în funcţie de forma de proprietate asupra pădurilor. Astfel, se constată că factorii biotici şi abiotici ar afecta într-o proporţie mult mai mare pădurile persoanelor fizice şi cele ale unităţilor administrativ – teritoriale.

Fondul forestier ocupă în România o suprafaţă de circa 27,33% din teritoriul ţării, sub nivelul mediu al Uniunii Europene, care este de aproximativ 32%. Suprafaţa fondului forestier la data de 31 decembrie 1990 era de 6.367.660 ha, din care suprafaţa pădurilor de 6.248.990 ha şi alte terenuri în suprafaţa de 118.670 ha. Fondul forestier proprietate publică a statului administrat de Romsilva, în suprafaţă totală de 3.227.907 ha la 31 decembrie 2013 reprezentând 49,37% din fondul forestier naţional, s-a diminuat faţă de situaţia existentă la 31 decembrie 1990 cu 3.139.753 ha, în principal datorită punerii în posesie a foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, prin aplicarea prevederilor legilor fondului funciar. Din 716 mii proprietari de păduri, 708 mii au proprietăţi mai mici de 30 ha teren forestier, însă majoritatea se grupează în jurul unei proprietăţi medii forestiere de 1,1 ha.

Pădurile retrocedate în baza Legii nr. 18/1991 au fost amplasate pe cât posibil în marginea trupurilor mari de pădure în marginea localităţilor, deci foarte expuse furturilor, se arată în raportul Curţii de Conturi. Foştii proprietari puşi în posesie erau, în multe situaţii, oameni în vârstă, care n-au mai avut puterea de a decide sau acţiona pentru păstrarea pădurii, astfel încât nici ce mai rămăsese din vechea atitudine de proprietar de pădure nu a mai putut fi valorificată în noile condiţii. Alţi deţinători de pădure primită atât conform Legii nr. 18/1991 cât şi Legii nr. 1/2000 au fost oameni de vârstă medie, care nu erau legaţi emoţional de pădure, astfel încât au văzut în aceasta doar o sursă de venit. Pădurile retrocedate (cca. 350.000 ha) au fost rapid sacrificate fiind înghiţite treptat de puzderia de gatere apărută peste noapte în toate zonele cu terenuri forestiere. În plus, aproape o jumătate de milion de hectare de pădure sunt neadministrate sau fără contracte de prestări servicii silvice sau de pază. Aceste păduri, terenuri forestiere de pe care s-a îndepărtat parţial sau total vegetaţia forestieră, sunt complet abandonate.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cristian Cretu 866 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.