Trei zile şi trei nopţi de înfruntare a egoismelor naţionale

Programul oficial al Reuniunii Extraordinare a Consiliului European prevede sosirea şefilor de stat şi de guvern în sala de şedinţe, joi, la ora 20.45, ora României. Sesiunea de lucru urmează să înceapă la ora 21.30, ora României. Conferinţele de presă de la finalul summit-ului urmează să aibă loc vineri, însă acelaşi program anunţă că sesiunea de lucru se poate prelungi în cursul zilei de vineri şi chiar sâmbătă.

Participanţii la summit vor trebui să cadă de acord asupra unui buget multianual al UE pe baza proiectului pregătit de Herman Van Rompuy, care reduce cu 75 de miliarde bugetul propus de Comisia Europeană şi agreat de PE.

“Negocierile sunt conduse după principiul că nimic nu este stabilit până cand nu este stabilit totul”, se arată în nota redactată de biroul de presă al Consiliului European.

Preşedintele Consiliului, Herman Van Rompuy, va veni cu o nouă propunere pentru bugetul UE. Într-o scrisoare trimisă liderilor europeni, el a prmis “o versiune revizuită” şi a spus că “au fost făcute aranjamente” pentru ca summit-ul să poată dura până sâmbătă, dacă este necesar, scrie Euobserver.

Miercuri, lupta pentru bugetul UE se duce în Parlamentul European, reunit pentru ziua de 21 şi 22 în sesiune plenară la Strasbourg. Miercuri, Jose Manuel Barroso s-a adresat plenului PE. Europarlamentarii încearcă să ceară un buget cât mai ambiţios, care să readucă creşterea în Europa. Deşi PE are posibilitatea de a respinge de facto bugetul UE, aşii se află în mâna şefilor de stat şi de guvern, care se vor reuni în Consiliul European.

“Nu este vorba de un act de caritate, ci de un ajutor pentru dezvoltare. Banii sunt utilizaţi pentru a cosntrui autostrăzi şi căi ferate. O reducere precum cea propusă de Herman Van Rompuy este pentru cetăţeni un semn că dezvoltarea este mai puţin importantă acum”, a spus eurodeputata poloneză Sidonia Jedrzejewska.

Eurodeputatul francez Alain Lamassoure a spus: “Întrebarea pe care şefii de stat şi de guvern trebuie să şi-o pună, în momentul în care trebuie ajutate ţările care ies din criză, susţinută creşterea economica…este cum un buget european mic poate contribui la acestea şi care trebuie să fie modalitatea de finanţare atunci când bugetele noastre naţionale nu o mai pot face? Este dezbaterea care trebuia să aibă loc şi care nu va avea loc…” Eurodeputatul francez a mai precizat că la Consiliul European “vor fi 27 de ţări care vor explica cum să construiască bugetul UE contribuind cât mai puţin şi luând cât mai mult. Sunt 27 de egoisme naţionale.”

Eurodeputatul Daniel Cohn-Bendit consideră ca este foarte dificil de explicat şefilor de stat şi guvern “care este rolul bugetului european, pentru că mulţi spun că, dacă reducem bugetele naţionale, trebuie redus şi cel european. Or, într-o perioadă de criză, bugetul european este singura posibilitate de a inainta contra curentului şi a asigura un ajutor pentru bugetele naţionale.”

Poziţiile naţionale

Iata ce scrie site-ul Euractiv.fr privitor la poziţia Romaniei. Nici un cuvânt despre Traian Băsescu, în schimb foarte multe despre corupţie. “Bucureştiul susţine poziţia Comisiei Europene şi insistă pentru sporirea bugetului agricol şi regional. Premierul Victor Ponta a ameninţat cu utilizarea vetoului. Ţara beneficiază mult de fondurile europene. În ciuda acestui fapt, corupţia endemică şi incapacitatea structurilor statului de a absorbi ajutoarele împiedică apariţia oportunităţilor economice pe care le poate aduce apartenenţa sa la UE.”

Prioritatea Frantei este de a menţine bugetul Politicii Agricole Comune la un nivel cât se poate de ridicat. Ministrul Agriculturii, Stephane Le Foll, a estimat că un buget de 386 de miliarde de euro este o bună bază pentru negocieri. Cât priveşte fondurile de coeziune, al căror beneficiar este România, guvernul Franţei susţine oficial menţinerea lor, însă a arătat semne că nu se va opune unei reduceri. Franţa estimează un buget de 960 de miliarde de euro pentru UE (sub 1% din PIB-ul UE), o poziţie apropiată de cea a Germaniei.

Şi Germania susţine menţinerea bugetului PAC, pentru că este a doua mare beeficiară. Berlinul însă cere să cheltuim mai chibzuit, ceea ce îl opune statelor din Estul Europei, care doresc menţinerea la un nivel inalt al cheltuielilor regionale.Spre deosebire de Franţa, Germania se opune alimentării bugetului UE cu sumele provenite din taxa pentru tranzacţii financiare.

Polonia, care a avut la dispoziţie fonduri structurale de 67 de miliarde în perioada 2007-2013, doreşte sa obtina acum chiar mai mult-75 de miliarde, pentru modernizarea infrastructurii. Premierul Donald Tusk a respins proiectul de buget al lui Van Rompuy, însă nu a menţionat folosirea vetoului. Polonia susţine poziţia Franţei în privinţa PAC.

Marea Britanie conduce tabăra celor mai fermi susţinători ai reducerii cheltuielilor. Londra doreşte o reducere cu 200 de miliarde a bugetului, sub presiunea conservatorilor eurosceptici aflaţi la putere. Premierul David Cameron a anunţat deja ca va folosi dreptul de veto. Poziţii similare au Olanda şi Suedia.

Spania, unde şomajul a ajuns la 25%, se opune proiectului Van Rompuy, care îi reduce fondurile structurale cu 30% si cele agricole cu 17%. Madridul a ameninţat cu veto.

Italia este marele inamic al britanicilor, suedezilor, olandezilor şi austriecilor, cerând un buget de o mie de miliarde de euro, dar şi majorarea contribuţiilor statelor amintite şi reducerea celor italiene.

Cehia, care alături de Marea Britaie nu a semnat Tratatul Fiscal european, are o poziţie de compromis între Franţa, Germania şi Marea Britanie. Praga cere reducerea fondurlor agricole în favoarea celor regionale şi limitarea bugetului la sub 1% din PIB-ul UE.