Trump se joacă cu bursele, iar Netanyahu cu viitorul Israelului

Președintele Donald Trump a spus că are în vedere reducerea intensității conflictului din Golf. Era vineri, 20 martie, ultima zi de tranzacționare pe bursă. A fost un mesaj calculat, pentru a avea un impact semnificativ pe piața energiei și pe burse. O zi mai târziu, Trump dă însă Iranului un ultimatum de 48 de ore. A amenințat că va lovi centralele electrice, dacă Teheranul nu va deschide strâmtoarea Hormuz. Luni, în următoarea zi de activitate pe burse, președintele își îndulcește din nou tonul și extinde cu cinci zile ultimatumul dat în cursul weekendului. Acum, Iranul ar avea timp până vineri (ziua închiderii burselor) pentru a decide deschiderea Golfului Persic.

Președintele SUA a pomenit în mesajul său de luni postat pe Truth Social că SUA și Iranul avut ”în ultimele două zile, conversații foarte bune și productive privind rezolvarea ostilităților noastre din Orientul Mijlociu”.

Golful este deschis contra unei taxe sau a alinierii geopolitice

Însă, tot luni, Iranul a negat orice negocieri directe sau indirecte cu SUA. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe a precizat că mai multe țări prietene Iranului au trimis mesaje în care arată că SUA doresc să negocieze încheierea războiului, însă Iranul nu a răspuns. Acest lucru a fost confirmat de un diplomat occidental, pentru Haaretz. El a spus că ”nu există nicio mediere în acest moment, doar mesaje și testarea terenului”. Trump a insistat și a declarat că trimișii Steve Witkoff și Jared Kushner au avut discuții cu un important lider Iranian. Însă ministrul de Externe Abbas Araghchi negase vreun contact cu Witkoff. A apărut însă speculația că oficialul Iranian care ar fi implicat în discuții este președintele parlamentului de la Teheran, Bagher Ghalibaf.

Așadar, președintele Trump se joacă cu ultimatumurile și apoi cu anunțurile optimiste privind negocierile cu Iranul. Între timp spre Golf se îndreaptă pușcașii marini americani desfășurați până acum în Asia de Est. În acest timp Iranul neagă orice contacte cu Statele Unite. Trump amenință că va distruge infrastructura energetică a Iranului, dacă nu va deschide Strâmtoarea Hormuz. Dar strâmtoarea nu este închisă. Unele nave o trecut prin strâmtoare, în funcție de alinierea geopolitică a țării de destinație. Sau plătind o taxă de circa 2 milioane de dolari statului iranian. Ne trebuie bani pentru continuarea războiului, a fost poziția Teheranului. Iar peste toate acestea, se fac bani frumoși pe burse în urma anunțurilor aparent haotice ale președintelui SUA.

Trump face postări social media de sute de milioane de dolari

Luni, după anunțul președintelui despre prelungirea cu cinci zile a ultimatumului, prețul petrolului WTI (în America) a scăzut semnificativ sub 100 de dolari. Cu circa 15 minute înaintea anunțului, au fost vândute agresiv multe contracte futures la prețul crescut al petrolului. Imediat după anunț, traderii respectivi au închis pariul și au cumpărat rapid contractele înapoi la prețul mai mic, blocând profitul – circa 600 de milioane de dolari. Unul dintre purtătorii de cuvânt ai Casei Albe a calificat drept nefondate și iresponsabile orice sugestii fără dovezi ca oficiali guvernamentali ar fi știut din timp despre anunțul lui Trump și ar fi implicați în asemenea activități.

Între timp, foarte atent să nu-l supere în vreun fel pe președintele SUA, premierul israelian Benjamin Netanyahu declară că Trump ”observă o ocazie de a profita de victoriile militare pentru a-și atinge obiectivul unui acord cu Iranul”. Este însă greu de avut încredere în declarațiile unui premier israelian care a sprijinit în mod public diplomația la finalul lunii februarie, în vreme ce planifica atacul asupra Iranului și îl convingea pe Donald Trump să implice SUA în război. Spune mult despre asta și declarația lui Trump. El nu a vrut sa spună numele oficialului Iranian cu care ar discută trimișii SUA, ”pentru că nu vreau s fie omorât” de Israel.

Trump legitimează indirect regimul iranian

Din toate cele de mai sus reiese că, la trei săptămâni de la pornirea războiului împotriva Iranului, Statele Unte nu au o planificare strategică limpede. Obiectivul inițial, exprimat chiar de Donald Trump, a fost schimbarea regimului de la Teheran. Iranul a câștigat, până acum, acest război, pentru că regimul este la putere. Mai mult, regimul este legitimat indirect de Donald Trump, care susține că negociază cu acest regim deschiderea strâmtorii. ”Strâmtoarea va fi controlată împreună. Poate. De mine și de ayatollah – oricine ar fi ayatollahul. Aproape toți oamenii regimului au fost uciși, însă negociem cu niște persoane care par rezonabile”. Așadar, schimbarea de regim urmărită de Donald Trump și Benjamin Netanyahu s-a transformat în legitimarea unor ”persoane rezonabile” și controlul strâmtorii „împreuna cu ayatollahul”.

Cea mai mare amenințare pentru Israel nu este Iranul

Nici Israelul nu a iese, până acum, bine din acest război. Așa cum pune un fost analist al serviciilor israeliene, Danny Citrinowicz, cea mai mare amenințare pe termen lung pentru Israel nu este Iranul, ci posibila pierdere a sprijinului American pe care se bazează Israelul. Iar acum se erodează tocmai acest sprijin american.

În ultimii ani, premierul Benjamin Netanyahu nu a fost doar cu ochii pe programul nuclear Iranian, pe kilogramele și procentele de îmbogățire a uraniului iranian. A fost cu ochii și pe sondajele din Statele Unite. Pe 27 februarie, cu o zi înainte de lansarea acestui război cu Iranul, un sondaj Gallup a arătat, pentru prima oară, că numărul americanilor care simpatizează cu palestinienii este mai mare decât al celor care sunt preocupați de soarta israelienilor. Este rezultatul campaniei sângeroase a Israelului în Fâșia Gaza, după atacul Hamas de pe 7 octombrie 2023. Apoi, demisia lui Joe Kent, șeful contraterorismului din administrația Trump, și declarațiile sale ulterioare au anulat efectul a zeci de milioane de dolari pompați de Israel în operațiuni de imagine în Statele Unite. Kent a oferit detalii despre cum SUA au fost atrase în conflictul cu Iranul, iar asta înrăutătește și mai mult situația prezentată de sondajul Gallup.

Succesele relative ale războaielor lui Netanyahu

Rețeta succesului politic al lui Benjamin Netanyahu a fost războiul și susținerea aproape necondiționată din partea Statelor Unite. Or, în acest moment, publicul american se îndepărtează de Israel. Asta se poate reflecta și în opțiunile pentru Casa Albă ce vor fi pregătite de cele două partide din SUA în 2027. Premierul Netanyahu nu stă bine nici în ce privește războiul. Iranul a fost o nucă prea tare. Iar decapitarea Hezbollah și Hamas nu a însemnat neapărat anihilarea acestor grupări. Acum, Israelul este sub tirul rachetelor Hamas, în vreme ce luptă în Liban și, potrivit ministrului Bezalel Smotrich, guvernul își dorește ocuparea definitivă a sudului Libanului. Pentru aceste aventuri militare, SUA au oferit ajutoare militare directe de 16 miliarde de dolari pentru Israel.

Așezarea SUA la masa negocierilor cu Iranul ar fi marea înfrângere pentru Netanyahu. ”Israelul va fi foarte fericit cu ceea ce am obținut. Pace pentru Israel. Pace pe termen lung. Pace garantată”, a spus Trump, pe 23 martie, după anunțul său care a influențat masiv bursele.

„Negocierile cu Iranul, imposibile?

Nu este clar dacă cele două părți ar putea ajunge la acorduri privind stocul de uraniu îmbogățit al Iranului sau instalațiile nucleare existente, sprijinul acordat unor grupări regionale precum Hamas, Hezbollah și Houthi din Yemen, precum și eventuale limite asupra programului său de rachete sau mecanisme de monitorizare internațională. Negocierile ar trebui, de asemenea, să ia în considerare cine ar controla Strâmtoarea Hormuz. În plus consecințele asupra economiei globale ar fi foarte grave chiar dacă războiul s-ar încheia rapid. Pagubele produse de atacurile SUA si Israelului, dar și cel provocate de atacurile iraniene asupra monarhiilor din Golf sunt uriașe. Instalațiile petroliere, cele de lichefiere a gazelor atacate de Iran necesită reparații în valoare de miliarde de dolari și timp care va însemna și mai mulți bani.