Un președinte încolțit de presă și servicii

”Pentru mine este America First. Nu vom renunța la contracte de sute de miliarde de dolari. Dacă renunțăm la Arabia Saudită, cred că prețul petrolului va exploda”. ”Vom rămâne un partener de neclintit al Arabiei Saudite”. ”Vom vedea ce va fi. E păcat, dar asta e”. Acestea sunt comentariile făcute de președintele SUA despre cazul asasinării jurnalistului saudit Jamal Khashoggi în consulatul țării sale din Istanbul. Donald Trump a vorbit înainte de a pleca în Florida pentru a sărbători Ziua Recunoștinței. A mai spus că s-ar întâlni cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman la reuniunea G20 de la Buenos Aires, la finalul lunii, ”dacă bin Salman ar fi acolo”.

Presiune din partea CIA

Comentatorii din presa critică la adresa președintelui s-au arătat mai mult decât indignați. Prințul bin Salman este considerat principalul vinovat în cazul asasinării jurnalistului Khashoggi. Așa arată informațiile obținute de presă, inclusiv concluzia unui raport CIA scursă în paginile The Washington Post. Președinte susține însă că CIA ”nu are nimic definitiv”. ”S-ar putea să nu știm niciodată cirscumstanțele asasinarii lui Jamal Khashoggi”. ”În orice caz, relația noastra este cu Regatul Arabiei Saudite. Au fost un mare aliat în lupta noastră foarte importantă împotriva Iranului”.

Pentru The Washington Post, ziarul pentru care a scris în ultimele luni Khashoggi, ”barbaria nu trebuie să învingă umanitatea”, iar asta se poate întâmpla doar dacă Congresul SUA nu îi va lăsa lui Trump ultimul cuvânt. ”Congresul trebuie să fie limpede cu Trump. Relația Americii nu este cu un prinț barbar, ci cu Regatul Arabiei Saudite. Aliatul împotriva Iranului a fost Arabia Saudită, nu bin Salman. Relația de neclintit începe și se termină cu familia regală, nu cu un prinț moștenitor. Prețul petrolului, aprovizionarea cu petrol, protecția Israelului și a altor parteneri din regiune ar trebui să nu depindă de un prinț bogat și înnebunit după putere. Congresul va avea acces la informațiile care arată că prințul bin Salman a mințit când a spus că nu știe nimic despre moartea lui Khashoggi. Congresul nu poate lăsa lucrurile asa. Nici regele Salman, nici curtea sa regală”, scrie The Washington Post.

La peste o lună de la izbucnirea scandalului asasinatului de la Istanbul, președintele Trump este încolțit de relatările presei despre un raport al CIA care îl atacă frontal pe aliatul său din Arabia Saudită. Și nu este încolțit doar președintele Trump, ci și interesele marilor producători americani de arme, interesele miliardarilor donatorilor pentru campaniile republicane, sunt încolțiți petroliștii texani și industria petroliera americană în general.

Mașinațiunile lui Henry Kissinger

Nu este pentru prima dată când un președinte american se află în această situație. În septembrie 1976, în ultimele luni ale președinției lui Gerald Ford, se întâmpla primul asasinat pus la cale de străini pe teritoriul SUA. A fost asasinat cu o bombă montată sub mașină Orlando Letelier, fost ministru în timpul regimului chilian de stânga condus de Salvador Allende. Investigația a scos la iveală repede că atentatul a fost pus la cale de regimul chilian al lui Augusto Pinochet. Însă cum acesta din urmă a ajuns la putere cu ajutorul CIA și era un aliat important al SUA în America Latină, conducerea republicană de la Washington, inclusiv secretarul de Stat de la acvea vreme, Henry Kissinger, nu s-a grăbit să arunce vina pe el.

În 1976, președintele SUA și echipa sa aveau motive să-l protejeze pe Pinochet, așa cum acum presedintele Trump arată limpede de ce îl protejează pe prințul bin Salman. Există însă o mare diferență – poziția serviciilor secrete americane și a presei. În 1976, CIA a început să ivnestigheze asasinatul, dar au trecut peste 11 ani până când a emis un raport în care era arătat cu degetul Pinochet, aflat atunci pe finalul dictaturii sale. Acum, în 2018, CIA a indicat vinovatul din Arabia Saudită în doar câteva săptămâni, iar raportul s-a scurs către presa antiprezidențială.

Deceniile scurse de la asasinarea lui Orlando Letelier și declasificarea mai multor documente secrete pot arunca puțină lumină și asupra cazului Khashoggi și a situației în care se află cum președintele Trump. Aceste documente, analizate de publicația americană Politico în urmă cu doi ani, arată că Henry Kissinger a jucat un rol mare în tentativa de subminare a administrației Jimmy Carter, cea care a cerut vehement extrădarea vinovaților în cazul Letelier, pentru a fi judecați în SUA. Kissinger, retras oficial din viața politică în anii administrației Carter, s-a întâlnit cu ministrul chilian de Externe, pe care l-a convins să fie cât se poate de dur și să refuze extrădarea vinovaților. Kissinger, fost consilier pentru securitate și secretar de Stat în timpul președinților Nixon și Ford, își dorea o revenire cât mai rapidă la vârf, iar asta depindea de îndepărtarea administrației democrate Carter. În plus, Kissinger socotea că interesele strategice ale SUA pot fi servite mai bine prin susținerea dictaturii lui Augusto Pinochet. Ambiția politică a lui Kissinger a prelungit scandalul asasinatului din 1976, iar la aceasta a contribuit și faptul că CIA a indicat clar vinovații abia în 1987.

O reglare de conturi politice în SUA

Acum, la o distanță de 40 de ani, Donald Trump este pus într-o situație asemănătoare. Administrația sa consideră că intersele strategice americane pot fi satisfăcute prin susținerea prințului moștenitor saudit, conducătorul de facto al regatului. Însă o altă parte a sistemului consideră că SUA nu pot accepta o Arabie Saudită condusa de Mohammed bin Salman și, asa cum președintele Jimmy Carter a fost subminat din interior de strategul Kissinger, acum președintele Donald Trump se vede încolțit de un raport al propriului serviciu de spionaj și de o presă care prezintă frânturi scurse dintr-un raport pe care CIA a admis doar cu jumătate de gură că ar exista.

Dacă admitem că ultimii 40 de ani nu au schimbat dramatic modul în care se face politică la Washington, atunci raportul CIA apărut în câteva săptămâni (nu la la 11 ani distanța de eveniment, ca în 1976) poate sugera că un ”Kissinger” al vremurilor noastre, susținut, ca și fostul secretar de Stat, de serviciile SUA, își dorește revenirea la vârful puterii, iar pentru aceasta trebuie să supună administrația Trump unor permanente atacuri, până la prezidențialele din 2020.

Așa cum o arată și The Washington Post, o portavoce a taberei anti-Trump, relația cu Arabia Saudită trebuie privilegiată în continuare, nu însă și relatia cu prințul bin Salman. Însă pentru administrația Trump, prințul moștenitor este esențial în planurile pentru Orientul Mijlociu: Mohammed bin Salman este cel cu care ginerele prezidențial Jared Kushner vrea să pună bazele unui NATO sunnit în Golf,  este cel cu care dorește să construiască un acord de pace israeliano-palestinian și cel cu care vrea sa reduca dramatic influența șiită a Iranului în regiune. Prin urmare, scandalul legat de asasinarea ziaristului saudit este nu doar o oportunitate pentru schimbarea unor linii strategice ale politicii americane în Golf, ci și o ocazie pentru puternice reglări de conturi în politica americană. Un motiv în plus pentru ca spusele președintelui Trump să se adeverească: ”S-ar putea să nu aflăm niciodată cirscumstanțele asasinării lui Jamal Khashoggi”.