Utilizarea agresivă a antibioticelor poate favoriza anxietatea

Analizele deschid direcţii de cercetare pentru o mai bună înţelegere a legăturii dintre intestin şi creier, precum şi pentru dezvoltarea unor strategii de refacere a microbiotei după tratamentele antibiotice.

De L.V.
Utilizarea agresivă a antibioticelor poate favoriza anxietatea

Analizele deschid direcţii de cercetare pentru o mai bună înţelegere a legăturii dintre intestin şi creier, precum şi pentru dezvoltarea unor strategii de refacere a microbiotei după tratamentele antibiotice.

Antibioticele sunt esenţiale în tratamentul infecţiilor bacteriene, însă folosirea lor excesivă poate avea efecte care depăşesc sfera bolilor infecţioase. Un studiu recent sugerează că aceste medicamente pot influenţa starea psihică, prin modificări ale florei intestinale şi ale comunicării dintre intestin şi creier, fiind asociate cu niveluri mai ridicate de anxietate.

Antibioticele se numără printre cele mai utilizate medicamente la nivel mondial, datorită eficienţei lor în tratarea infecţiilor bacteriene.

Microbiota intestinală și sănătatea cerebrală

Cercetările ultimilor ani arată legătura dintre aceste microorganisme  şi comunicarea dintre intestin şi creier.

Aşa-numita axă intestin–creier are un rol important în menţinerea sănătăţii cerebrale.

 O echipă de cercetători de la First Affiliated Hospital din cadrul Universităţii Medicale Chongqing, din China, a analizat modificările produse de antibiotice.

Ei au vrut să afle dacă influența asupra microbiotei intestinale favorizează tulburările de sănătate mintală, în special anxietatea.

Rezultatele, publicate în revista Molecular Psychiatry, potrivit News.ro, indică această legătură.

Utilizarea antibioticelor este asociată cu distrugerea unor bacterii intestinale implicate în reglarea dispoziţiei şi cu creşterea nivelului de anxietate.

Experimente pe șoareci

În cadrul studiului, cercetătorii au efectuat experimente pe şoareci adulţi, şi studii pe subiecţi umani.

Şoarecii trataţi cu antibiotice au prezentat comportamente asemănătoare anxietăţii, modificări ale compoziţiei microbiotei intestinale, în special la nivelul grupurilor Firmicutes şi Bacteroidota, precum şi o scădere a acizilor graşi cu lanţ scurt, substanţe rezultate din activitatea bacteriilor intestinale.

Analizele au arătat, de asemenea, o reducere semnificativă a nivelurilor de acetilcolină.

Acesta este un neurotransmiţător implicat în transmiterea semnalelor între celulele nervoase – în materiile fecale, peretele colonului, sânge şi hipocamp.

Această scădere a fost corelată cu comportamentele de tip anxios observate la animale.

Cercetătorii au identificat corelaţii puternice între nivelurile de acetilcolină din probele periferice şi cele din hipocamp, precum şi între aceste niveluri, modificările microbiotei şi comportamentele anxioase.

În etapa următoare, echipa a analizat probe de scaun şi sânge de la trei grupuri de persoane:

  • pacienţi care utilizaseră recent antibiotice
  • pacienţi care nu primiseră antibiotice
  • persoane sănătoase.

La aceşti pacienţi au fost observate niveluri mai scăzute de acetilcolină în sânge şi fecale, iar aceste valori au fost strâns corelate cu severitatea simptomelor de anxietate.

Analizele au indicat că asocierea dintre anumite bacterii din genul Bacteroides şi acetilcolină ar putea juca un rol important în anxietatea indusă de antibiotice.

În experimentele pe animale, administrarea de metacolină, un derivat al acetilcolinei, a redus comportamentele de tip anxios şi a diminuat activarea microgliei din hipocamp la şoarecii trataţi cu antibiotice. Acest rezultat sugerează o posibilă legătură între nivelurile de acetilcolină şi manifestările anxioase asociate utilizării antibioticelor.

Autorii concluzionează că utilizarea excesivă a antibioticelor poate avea efecte negative nu doar asupra microbiotei intestinale, ci şi asupra sănătăţii mintale.

Ele pot fi asociate, de asemenea, cu niveluri crescute de anxietate, subliniază studiul.

Utilizarea antibioticelor trebuie făcută cu prudență

Analizele deschid direcţii de cercetare pentru o mai bună înţelegere a legăturii dintre intestin şi creier, precum şi pentru dezvoltarea unor strategii de refacere a microbiotei după tratamentele antibiotice.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.