Vă propunem un weekend prin Muzeele bucureştene

„My Friend” – Instalaţie performativă experimentală

My Friend te provoacă în acest weekend, începând cu orele 19.00 şi 21.00, să participi la una dintre cele şase reprezentaţii la Muzeul Naţional de Artă Contemporană (Str. Izvor, nr.2-4, Bucureşti) pentru a explora, într-un spaţiu atipic, un nou limbaj artistic, susţinut de noile tehnologii şi mediul digital, care transformă o experienţă virtuală într-o experienţă live.

Ce este o instalaţie performativ experimentală?

My Friend este mai mult decât un spectacol, este un mecanism în care performerii prezintă diferite etape ale unei poveşti. Pornind de la ideea unui joc digital, spectatorii sunt invitaţi să se conecteze prin intermediul propriului cont de Facebook pentru a decide în timp real cum va evolua traseul personajelor.

My Friend porneşte de la o poveste despre căutare şi regăsire, cu şi despre cei care s-au întrebat cel puţin o dată cine sunt şi unde vor să ajungă, care vor să descopere noi perspective, care cred că un om din şapte miliarde poate face diferenţa şi care sunt pregătiţi să pornească într-o călătorie-experiment către noi orizonturi.

Cu o echipă interdisciplinară de peste 15 artişti, My Friend îmbină elemente din artele spectacolului, dramaturgie contemporană, instalaţii new media, muzică electronică, cultură urbană, sociologie şi cercetare.

Proiectul este dezvoltat de Compania PunctArt în parteneriat cu Asociaţia Compania de Teatru Labirint şi finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi de Uniunea Teatrală din România (UNITER).

Pentru a participa la reprezentaţiile din Bucureşti trebuie să completezi formularul disponibil pe www.punctart.ro. Nu uita să aduci cu tine un dispozitiv care permite conectarea la o reţea Wi-Fi (smartphone, tabletă etc.) pentru că tu vei construi în timp real, conform unor reguli enunţate la începutul evenimentului, alături de artişti, conţinutul performance-ului! Înscrierea se face exclusiv online, iar accesul la spectacole este gratuit şi valabil doar în baza invitaţiei primite pe mail.

Despre Aşezămintele Brâncoveneşti, la Palatul Voievodal Curtea Veche

555 de ani de atestare documentară Curtea Veche

La 180 de ani de la testamentul ctitoricesc al Bănesei Safta Brâncoveanu, Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Voievodal Curtea Veche găzduieşte o conferinţă despre Aşezămintele Brâncoveneşti. Acestea au fost, mai bine de 150 de ani, un model instituţional filantropic, religios şi spitalicesc de seamă, capabile să se administreze şi dezvolte pe baza averii şi arenzilor moşiilor brâncoveneşti cu care au fost înzestrate.

Testamentul ctitoricesc al Bănesei Safta Brâncoveanu a fost redactat în octombrie 1835 şi întărit de Domnitorul Alexandru Ghica şi Mitropolitul Neofit, prin care înfiinţa Spitalul Brâncovenesc şi îl unea, sub o singură epitropie, cu Biserica Domniţa Bălaşa, azilul şi şcoala ei, astfel luând fiinţă Aşezămintele Brâncoveneşti.

Proiectul Asociaţiei Istoria Artei vizează reconstituirea istoriei Aşezămintelor Domniţei Bălaşa şi Brâncoveneşti, a căror moştenire a dăinuit din veacul al XVIII-lea până la 1984-1985. Prima conferinţă, ce a avut loc la Curtea Veche, în 14 octombrie, de la ora 19.00, a avut în vedere reconstituirea istoriei Aşezămintelor Brâncoveneşti, a căror moştenire a dăinuit din veacul al XVIII-lea până la 1984. Biserica (1742-1744), Azilul de văduve, femei bătrâne şi sărace şi Şcoala primară de băieţi (înfiinţată în 1745) se constituie într-o primă ctitorie, la iniţiativa Domniţei Bălaşa Brâncoveanu Lambrino.

Biserica Domniţa Bălaşa, unul din Aşezămintele Brâncoveneşti

Biserica, cu hramul Botezul Domnului, ruinată de cutremurul din 1838, a fost reparată în 1842, dar a fost dărâmată în 1871, împreună cu casele vechi ale domniţei. În 1750-1753, tot la iniţiativa Domniţei Bălaşa, se înfiinţează Azilul de femei bătrâne şi sărace şi se adaugă Biserica cu hramul Înălţarea Domnului, ulterior ruinată şi ea.

Spitalul Brâncovenesc rămâne unul dintre complexele sanitare şi filantropice model al secolelor al XIX-XX-lea, fiind construit între 1835 – 1838 de ctitora Băneasa Safta Brâncoveanu, extins ulterior în 1842, 1855-1857 şi refăcut la începutul secolului al XX-lea. În perioada 1838 – 1842 Biserica Domniţa Bălaşa este construită din nou de Băneasa Safta Brâncoveanu, în stil neo-gotic, fiind pictată de Nicolae Polcovnic; căzută în ruină în perioada 1870-1880, este demolată în 1881. Între 1870 şi 1876 se ridică un nou local pentru Azilul de femei şi şcoală primară Domniţa Bălaşa (1875, desfiinţată în 1898) în Calea Rahovei nr. 3. Perioada de glorie a lăcaşului de cult datează din 1880 – 1885, odată cu rectitorirea Bisericii Domniţa Bălaşa (singura clădire existentă şi astăzi, din întregul complex). Planurile li se datorează arh. Alexandru Orăscu, arh. Carol Beniş şi arh. Fr. Hartmann, care au fost avizaţi de arh. Lecomte de Nouy. Antrepriză: Dobre Nicolau sub coordonarea arh. Carol Beniş.

Muzeul „Casa Filipescu Cesianu”, deschis publicului, în regim gratuit

Casa Filipescu Cesianu, devenită un nou muzeu

Calea Victoriei din Bucureşti, loc de promenadă al Capitalei, ne invită să redescoperim o bijuterie arhitecturală, un monument istoric plin de poveşti: Casa Filipescu Cesianu, reşedinţa avocatului Constantin Cesianu.

Situată în apropiere de Piaţa Victoriei, la intersecţia dintre Calea Victoriei şi strada Sevastopol, Casa Filipescu-Cesianu reprezintă amenajarea unei reşedinţe mai vechi, din perioada anilor 1846-1850, şi este una dintre puţinele reşedinţe aristocratice ale Bucureştilor din La Belle Epoque, rămasă fidelă proiectului iniţial.

Începând din această săptămână, Muzeul Casa Filipescu Cesianu, parte a Muzeului Municipiului Bucureşti, va fi deschis pentru public şi se va putea vizita, GRATUIT, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00.

Pentru o bună perioadă de timp, după 1990, Casa Filipescu-Cesianu a fost depozitul de patrimoniu al Muzeului Municipiului Bucureşti.

În curând, Muzeul Municipiului Bucureşti va organiza aici o expoziţie cu caracter de durată având ca tematică istoria familiei, a copilăriei şi a vieţii intime în Bucureştiul ultimilor 300 de ani.

În prezent, expoziţia de fotografii şi documente Bucureşti: un portret NOVECENTO, povestea unui secol din 555 de aniversări este găzduită de spaţiul noului muzeu.

„Oraşul trăieşte prin mai multe suflete. Avem un oraş care se prezintă, un oraş cu mesaj, ale cărui detalii se modifică aproape cu fiecare generaţie. Oraşul comunică prin glasul tuturor vârstelor, având astfel mai multe voci sincronizate cu atitudini, fapte, proiecţii de viitor”, scrie dr. Adrian Majuru.