Vânzarea României pe doi lei

Roșia Montană, combinatele Alro și ArceloMittal, gazul din Marea Neagră și Insula Mare a Brăilei sunt cele mai edificatoare exemple de ultimă oră de vânzare a României pe bani puțini.
Țara noastră ar putea încasa miliarde de euro din exploatare hidrocarburilor din fundul mării, din siderurgie și metalurgie, din agricultură sau din aur, însă bogăția se scurge printre degete și ajunge la alții. Cazul Roșia Montană a explodat în ultimele zile după ce Ministerul Culturii a cerut amânarea includierii sitului din Munții Apuseni în patromoniul UNESCO pe motiv că există un litigiu la curtea de arbitraj internațional dintre statul român și Gabriel Resources, prin care investitorii străini cer despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari. „Prin declarațiile și acțiunile sale, dl. Ivașcu (George Ivașcu, ministrul Culturii) a oferit părții adverse în litigiu, Gabriel Resources, argumente de natură să dea credibilitate și greutate afirmațiilor susținute de companie în fața Tribunalului. Un gest similar l-a făcut și Victor Ponta în 2013, declarând că “dacă nu făceam absolut nimic, urma să plătesc nu știu câte miliarde despăgubiri firmei respective”. Afirmația prim-ministrului de la acea vreme este folosită, acum, de compania minieră în proces pentru a invoca promisiunile și asigurările date de către oficiali români că proiectul se va aproba”, susțin reprezentanții Mininig Watch. Motivația ministrului Ivașcu este demontată de expertul în drept, Marcos A. Orellana, profesor asociat al Universității de Drept George Washington din SUA: ”Nu numai că o includere a Roșiei Montane în lista UNESCO nu ar periclita poziția Statului Român în procesul de arbitraj, ci chiar ar întări apărarea Statului Român în proces, având în vedere că vorbim de o decizie luată de UNESCO, nu de reprezentanții României”. Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj la Centrul Internaţional de Soluţionare a Disputelor Relative la Investiţii (ICSID) împotriva Romaniei. Reclamaţia a fost făcută după ce, în ianuarie 2015, compania a emis o notificare de litigiu preşedintelui, premierului şi Guvernului României, invitând autorităţile române să discute găsirea unei soluţii amiabile, la care nu a primit nici un răspuns. Conform tratatelor bilaterale între România, Marea Britanie şi Canada (unde sunt înregistrate filialele ”Gabriel”), companiile britanice şi canadiene au dreptul să dea România în judecată dacă consideră că acţiunile statului le aduc prejudicii. Compania Roşia Montană Gold Corporation intenţiona să dezvolte la Roşia Montană cea mai modernă mină din România, propunându-şi să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri.
Ruși și indieni
În ultimele săptămâni, două mari combinate din România, Alro Slatina, producător de aluminiu, și ArcelorMittal, producător de oțel, au fost puse la vânzare de către proprietarii ruși și, respectiv, britanico-indieni. Combinatul Alro Slatina a anunțat că acționarul său majoritar, Vimetco N.V. și Conef S.A., controlate de miliardarul rus Vitali Mașitski, intenționează să lanseze o ofertă publică de vânzare pentru acțiunile societății. Compania împreună cu filialele sale („Grupul”) reprezintă unul dintre cei mai mari producători de aluminiu integrați pe verticală din Europa după capacitatea de producție, cu operațiuni în toate segmentele semnificative ale producției de aluminiu. De-a lungul timpului, combinatul Alro Saltina a făcut obiectul mai multor anchete, însă atât DIICOT cât și DNA au închis dosarele în legătură cu privatizarea societății. DNA a investigat dacă a fost stabilită cu intenţie o valoare diminuată, faţă de valoarea comercială reală, a bunurilor aparţinând agenţilor economici la care statul sau o autoritate a administraţiei publice era acţionar, comisă în cadrul acţiunii de privatizare sau cu ocazia unei tranzacţii comerciale, ori a bunurilor aparţinând autorităţilor publice sau instituţiilor publice, în cadrul unei acţiuni de vânzare a acestora, săvârşită de cei care au atribuţii de conducere. În 2002 când s-a făcut privatizarea, statul român avea 51% din capital, iar rușii de la Marco, adică Vitali Mașitski, 49%. Procentul pe care statul român îl deţinea la acea vreme ar fi valorat în jur de 250 de milioane de dolari,dar Marco a cumpărat 10% din acţiuni pentru 11,4 milioane de dolari, necesare pentru a deveni acţionar majoritar. Procurorii DNA au spus că „reprezentanţii grupului de firme Marco, adică Vitali Mașitski (președinte), Valeri Krasnov (vicepreşedinte) şi Marian Năstase (director pentru România), beneficiind de sprijinul lui Vadim Benyatov, au fost implicaţi şi au continuat demersurile pe diverse canale îndreptate către atragerea în sfera de influenţă şi consolidarea relaţiilor cu diverse persoane din mediul de decizie autohton, în vederea promovării, inclusiv prin mijloace oculte, a afacerilor derulate în ţara noastră, în detrimentul intereselor economice româneşti. Ca urmare a majorărilor succesive de capital din ultimii ani, participația statului român s-a diluat permanent astfel încât din compania care valorează azi 1 miliard de euro nu va obține mai nimic.
Grupul siderurgic ArcelorMittal va vinde combinatul de la Galați pentru a putea cumpăra producătorul italian Ilva, cea mai mare oțelărie din Europa. Combinatul gălățean a fost cumpărat de LNM Holdings NV în noiembrie 2001, de la statul român. Valoarea tranzacției a fost de 70 de milioane de dolari. Tranzacția a inclus angajamente investiționale de 351 milioane de dolari și un capital de lucru de 100 milioane de dolari. Începând cu 2004, Sidex Galați este parte a Mittal Steel, companie formată prin fuziunea companiilor LNM Holdings NV și Ispat International N. V. După fuziunea dintre Mittal Steel și Arcelor, în anul 2006, din care a rezultat ArcelorMittal, numele combinatului a fost schimbat în ArcelorMittal Galați. La momentul privatizării, compania producea pierderi de 1 milion de dolari pe zi, datorită căpușării. Dezcăpușarea a adus combinatul la profit în doi ani după privatizare, fără ca proprietarul să facă investiții semnificative. Tranzacțiile bazate pe barter au fost eliminate complet, imediat după privatizare. S-au creat relații de afaceri directe cu toți marii consumatori de oțel din România, iar la nivel internațional, compania a beneficiat de rețeaua grupului. Sidex a fost un punct nevralgic al negocierilor României cu Uniunea Europeană la unul dintre cele mai dificile capitole, Concurența. Pentru că era vorba de ajutoarele de stat acordate combinatului siderurgic, Uniunea Europeană a cerut ca acestea să fie eliminate. În ultimii ani Combinatul ArcelorMittal Galaţi a înregistrat o producţie medie de circa 2 milioane de tone de oţel pe an, față de 5 milioane de tone în 2005. Pe platforma siderurgică a combinatului lucrează circa 7.000 de persoane, dintre care aproximativ 5.500 sunt angajaţi proprii ai ArcelorMittal, iar 1.500 ai unor firme contractoare.
Gazul din Marea Neagră
O mare bogăție pe care România o poate pierde este gazul din Marea Neagră. Aici sunt mai multe companii care fac explorări, OMV Petrom, ExxonMobil, Lukoil, Carlyle, și există semnale îmbucurătoare că vom avea o producție importantă în următorii ani. Însă, în aceste zile, în Parlament se dezbate legea offshore prin care se poate ceda dreptul de exploatare a gazelor în schimbul unor redevențe mici, care ar provoca pierderi la bugetul public de ordinul a cel puțin 10 miliarde de euro. În forma care a trecut deja prin Senat, redevența ar urma să fie de până la 13% din valoarea efectivă a gazelor, însă fără vreo impozitare suplimentară a profiturilor. În schimb, deputații nu au reușit să ajungă marți la o decizie pe legea privind derularea operaţiunilor petroliere pe mare. Până la finele acestei săptămâni, deputații din trei comisii vor trebui să depună noi amendamente, iar lunea viitoare vor fi reluate dezbaterile într-o ședință comună a Comisiei de industrii, Comisia de administraţie şi Comisiei de buget finanţe. Discuțiile s-au impotmolit la capitolul fiscalitate. În forma trimisă de Guvern și aprobată de Senat se prevede că operatorii beneficiază, pe toată perioada derulării acordurilor petroliere, de nivelul de redevență actual. Aceasta este o formă agreată de producători pentru că aceștia vor plăti aceleași redevențe care se aplică în întreg sectorul petrolier, și onshore, și offshore, și care sunt neschimbate din 2004, de când a fost privatizat Petrom. Există încă o prevedere în varianta aprobată de Senat care a născut controverse și anume că spre deosebire de producția petrolieră onshore, cea offshore ar urma să fie exceptată de la OG 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor obținute ca urmare a dereglementării prețurilor la gaze și de la OG 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale. USR susține că aceste prevederi sunt împotriva statului român.
Arabii fermieri
O informație care umbla pe surse în ultimele luni a fost confirmată de Consiliul Concurenței și anume că Insula Mare a Brăilei, cea mai mare fermă a țării, a trecut de la Constantin Duluțe la arabi. 56.000 de hectare de pământ în cel mai rodnic loc al țării vor trece de la exploatare românească la cea străină după o tranzacție de 200 milioane de euro din care statul nu câștigă absolut nimic. Duluțe, prin Agricost, avea concesionate acele zeci de mii de hectare până în 2032 pentru care plătea anual o sumă pentru arendare de 5 milioane de euro. În schimb, primea de la APIA de 9,4 milioane de euro subvenţii agricole pe suprafață, la care se vor adăuga sprijinul financiar aferent Măsurii 13 – Zone defavorizate, precum şi plata sprijinului cuplat în sectorul vegetal pentru suprafeţele cultivate anul trecut cu lucernă şi soia. Asta înseamnă în jur de 17 milioane de euro, acelaşi nivel al subvenţiilor din 2016. Viitorul proprietar al Agricost este emir al Abu Dhabi. Sheik Zayed bin Sultan Al Nahyan este preşedinte de onoare al clubului de fotbal Al Jazeera şi de-a lungul timpului a fost de mai multe ori ministru şi chiar prim-ministru al Emiratelor Arabe Unite. Deţine o diplomă de licenţă în ştiinţe politice şi administraţie de afaceri, pe care a primit-o de la Universitatea Emiratele Arabe Unite
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Cosmin Pam Matei 4561 Articole
Author

6 Comentarii

  1. astea sunt adevaratele probleme ale tarii…ptr care niciun hastagist,niciun tfl-ist nu si-a dat duhul in strada…nici acum nici in anii ce au trecut de cand tot suntem storsi picatura cu picatura…ptr asta se unesc in declaratii diverse ambasade straine…ptr asta ni se pun frane si oprelisti…saraca tara bogata…plina de tradatori,dintotdeauna !

  2. Intr-o tara in care nu conteaza cine voteaza, conteaza cine numara, cand in fruntea institutiilor statului sunt cocotati de catre papusarii din umbra pusi pe jaf, doar oligofreni, infractori sau ratati profesional, cand sunt numiti doar pe filiera politica indiferent ca este numit un procuror la parchet, un militian la MAI sau un securist la SRI, valabil si pentru restul institutiilor incat te intrebi daca mai imbecili ca astia se poate si cum de i-au gasit tocmai pe ei, afli repede raspunsul la intrebarea de ce sunt cedate asa usor resursele tarii, pentru simplul motiv ca fara a fi numiti in functii inalte toti pacalicii, nu se putea asigura jaful nestingherit a resurselor tarii, de ce nu avem niste anchete serioase in domeniul resurselor? Pentru ca sunt bani multi la mijloc iar cei care ar trebui sa se ocupe sunt chiar slugile celor care vor sa jefuiasca, unde sunt parchetele, securistii cu siguranta nationala, armata cu directia de informatii, mie mi se pare ca toti acestia sunt complici la jefuirea tarii, n-am auzit pe niciunul sa vina sa se vaiete ca a ajuns 40-50% din terenul arabil la straini care primesc subventie din banii nostri pentru a-si umple buzunarele, ca gazul din M.Neagra il dam aproape gratis celor care il vor si noua ne ramane doar de un hamburger, padurile sunt defrisate salbatic fara ca nimeni sa miste ceva, nu sunt proteste pentru aceste aberatii pentru ca cei care le finanteaza au tot interesul in spolierea resurselor si abaterea atentiei de la ce ne afecteaza cel mai mult, ce e mai important acum, ca Dragnea care pentru mine e un necunoscut merge la puscarie pentru 1-2 ani sau ca zecile de miliarde de euro din care am putea construi drumuri, spitale, educatie ajung in buzunarele altora, poate chiar si a celor care sunt platiti sa vegheze la siguranta Romaniei, e prea multa liniste in aceasta zona si duce gandul la complicitate si tradare a tarii, inclusiv de catre politicieni.

  3. articolul este „politic corect”, dar porneşte de la o premisă falsă:” să încaseze” oare nu ar trebui să le exploateze să le folosească. ce suntem o ţară de rentieri, de boieri care încasează arenda de la arendaşi sau o ţară bananieră unde locuitorii şi regiile nu ştiu ce să facă cu bogăţiile naturale. până acum nu am ştiut să facem nimic ? au făcut ruşii şi cu Ceauşescu totul? sau de exemplu dacă vrei să faci un fond suveran, o exploatare, nu găseşti niciun român cu experienţă în România? de ce trebuie să existe „concesiunea”.

  4. Chestiunile la care face referire articolul nu ar putea fi vândute, ci doar concesionate, conform legii și Constituției ?

  5. Tov. Pam, securistii care te platesc sa scrii prostii n-au fost in stare sa gestioneze avutul tarii si l-au dat pe nimic. Acum te-au pus sa te vaicari folcloric. Am vazut ce s-a ales de fabricile administrate de romani dupa `90. Rafinaria Petrotel, de exemplu, incapuse pe mana unor smecheri, care erau gata s-o falimenteze. Unul dintre directori a facut si nitica parnaie pentru asta. Rusii au modernizat-o si au facut-o rentabila. Noi dece n-am fost in stare? La fel s-a intamplat si cu rafinaria VEGA. Pana la privatizare era o ruina plina de lozinci comuniste. Acum e curatica si produce. Statul se lauda cu performantele OLTCHIM-ului. Naiba stie cat se pompeaza de la buget in combinatul ala! Cum e posibil ca uzine importante sa ajunga pe mana clanurilor ” bronzate „, care le-au inchis, au taiat tot ce era metal si l-au vandut la fier vechi. Si Guvernele n-au zis nimic! In agricultura, alta belea! In `90 s-a strigat ca ” nu ne vindem tara „, n-au fost acceptati urmasii boierilor, ca sa poata cumpara alde Basescu, Udrea si alti ” proletari ” terenuri fertile. Dupa care, cel mai comod a fost sa se vanda oricui dadea mai mult. Asa ca … nu te mai vaieta!

  6. Romania pierde , ca asa-i romanul: hot ! Fura de la el si da la altul !

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.