Eliodor Barazol se întoarse spre fereastră. Spuse pe un ton ameninţător, plouă. Aghiman Cazabran se întoarse şi el spre fereastră. Ninge. Vabral Hornicular se întoarse spre fereastră plin de surprindere. Strigă, dogoreșteşte soarele! Şi Miriadam Pararam se întoarse spre fereastră, surâse şi spuse că suflă vântul turbat. Dar, în sfârşit, trecea fanfara municipală care-i puse pe jeratic, le dădu fiori, fiori adevărați. Răcniră de-a valma, căci fiecare avea un ce arţag cu unul de pe , nu vedeam foarte bine din locul în care mă aflam, unul îmbrăcat cu un trenci ponosit şi cu o pălărie turtită bine pe capul pleşuv, prin aer se rotea un avion. E tambur-majorul din Berlin, vezi bine, asta e! Conţopistul?! Conspiratorul, vezi bine, dragă, ce să mai vorbim! Membru de partid la Moscova, desigur! E toboşarul din Kaliga, pot să jur! Paranormalul? Spionul roşu! E și trombonistul din Mokasili, pe cuvânt că nu vă mint, oameni dragi! Conspirator şi el! E şi trompetistul din Beauburg, uite-l, vezi?! Cârnăţarul, pe bune?! Violatorul, domnule dragă! Revoluțieeeee! Trecea fanfara municipală să-1 întâmpine pe american. Cotcodăcitorii citadini de pe , sigur văluriţi în chip magic-magnetic de Pitoșkin, unul dintre cei mai periculosi şefi ai serviciilor secrete fictionale din Takla Makan, răcniră în cor aducând fanfaragiilor municipali Vestea Cea Bună. Dumnezeu știe care era vestea că în vacarmul general nu puteam să înțeleg mare lucru, nu vă mint. Avionul prezidenţial tocmai survola orăselul nostru asudat de canicula parşivă, semn al încălzirii globale dirijate. Îl însoţeau avioane de vânătoare periculoase. Mulţimea ovaţiona. Oficialii îşi aranjau cravata şi-şi lustruiau bombeul de manşeta pantalonilor, Terente printre ei. Când dogorea, când ploua, când ningea. America! America! În sfârşit, America ne lua în seamă! Şi nişte copilii şi nişte babete şi nişte pasionaţi agitau steguleţe, aruncau trandafiri. Un homosexual leşină, trecu un albatros imperial. Mulţimea se aruncă înainte, să ocupe scările, gările, ministerele. La revoluţie! Şi nişte funcţionari îşi dădură obştescul sfârşit, aşa, metaforic, vorbind. Dar fanfara municipală trecu mai departe, dincolo de aerogară. Sigur că nişte poliţişti se luară după fanfaragii. Unde vă duceţi, stimabililor, vine avionul prezidenţial, aţi încălcat protocolul. Chestii dintr-astea foarte serioase. Ca şi când patria ar fi fost în pericol. Şi cum cobora avionul i se zăriră însemnele, pot să jur. Aglaia Protopopescu se bosumflă. Că n-ar fi fost americanul. Poate un cântăreţ de hip-hop, un chitarist celebru. Poate chiar Gagarin. Poate târfa universală sosită să le spună ce şi cum despre revoluţia sexuală. Şi tambur-majorul scoase o mitralieră de sub pulpana hainei şi, foc automat. Avionul atinse betonul încins. Pierdu un motor. Se răsuci pe dreapta, uite-așa. Conflict internaţional, de-adevăratelea, întregul Facebook începu să duduie, pe Twitter se aprinseră luminiţe ca de crăciun, o fetişcană din Lima mă tot roagă să-i dau un LIKE. Bomba atomică gata, gata să cadă peste bietul orăşel. Câteva zeci de morţi şi răniţi şi foarte multă televiziune. Şi declaraţii şi martori, și multă înghesuială. Şi toate liniile telefonice se înroşiră instantaneu. În Realitatea Virtuală se zvoni că ar fi vorba de un nou film de lung metraj, cel mai credibil candidat la Oscar. Că fanfara municipală era și ea în scenariu, de fapt. Că din avioanele de luptă se cernea o ninsoare trandafirie şi ploaia şi dogoarea și pustietatea erau plănuite după metode ştiinţifice. Că armata făcea un experiment de proporţii pentru a întări capacitatea de apărare a patriei. Că erau manechine, corpurile carbonizate, şi că avionul prezidenţial ar fi fost de mucava, iar căştile poliţiştilor din zahăr candel. Cum altfel? întrebă Eliodor Barazol ieşind din Realitatea Virtuală şi lăsând în urma lui un virus elicoidal. Cam aşa ceva, spuse Aghiman Cazabran ieşind şi el din Realitatea Virtuală şi lăsând în urmă un virus ogival. Dar ce credeau? Uite-aşa murmură Vabral Hornicular ieşind la rându-i din Realitatea Virtuală şi lăsând în urmă un virus bicefal. Iar Vasile Vasiliu Căcărel face mișto de Președintele României. Pe bune.
Vasile Vasiliu Căcărel face mișto de Președintele României
Eliodor Barazol se întoarse spre fereastră. Spuse pe un ton ameninţător, plouă. Aghiman Cazabran se întoarse şi el spre fereastră. Ninge.
					Eliodor Barazol se întoarse spre fereastră. Spuse pe un ton ameninţător, plouă. Aghiman Cazabran se întoarse şi el spre fereastră. Ninge.
								Distribuie articolul pe:
								
								
								
								
							
							
							
								Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
							
						
                      
                      
                      
                      
                      
                      
					
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
@ bunul samaritean – sunt expert in meduze. Pot comunica cu ele. Altfel nu as fi deschis acest dialog.
1. Cu doi poli poți trai liniștit, dacă unul e de putere și celalalt de superputere.
2. Spre deosebire de domnia ta care ti-ai uitat chipul în veceul corectitudinii politice, eu nu mi-am uitat nici opincile și nici rădăcinile.
3. Am auzit despre sirene când eram alături de Ulise. Domnia ta cred ca a auzit despre ele când erai in Sybaris alături de o oferta a insulei Lesbos.
4. Prostul dacă nu e corect politic și # rezistent e musai baterie la trotineta.
5. Când serviciile îți plătesc utilitățile și toate datoriile fata de stat ai convingerea ca restul sunt rai platnici.
6.In neant poți plonjat de la orice nivel. Înțeleg ca vorbești de la înălțimea intelectuala a navetistului diareic. Aceasta și explica nivelul oligofrenic al panseurilor domniei tale.
7. Întotdeauna când stau la un colt de strada ma gândesc la Colt Alb și niciodată la cel negru BLM-ist. Uneori mai și calculez ipotenuza, cunoscand catetele sau un unghi ascuțit la care nu ai acces ca sa-ti ascuți mintea.
8.Inteleg de ce securitatea ti-a ales acest pseudonim. Ești salvatorul unui cetățean care nu are nici o tangenta cu România, după cum nici domnia ta nu are vreo legătură cu samarineanul din parabola. O clona cu genul fluid, indiferent ce ar face tot clona rămâne.
9. Eu zic ca luni bago e prea devreme. Încearcă vineri bago. Are tenta BLM-ista si e corect politic băgată în profunzimea săptămânii. Toate cele bune, deși intuind ca ești un progresist sadea, mai nimerit ar fi, toți cei buni, alături de care îți trăiești existenta în extaz.