' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Potrivit The New York Times, pentru cei 70.000 de locuitori din Tulcea, mesajele de avertizare primite în creierul nopții au devenit o rutină obositoare. Primarul orașului, Ștefan Ilie, spune că „suntem vecinii războiului”, iar acest lucru se vede cel mai bine în buzunarele tulcenilor: turismul a scăzut cu 40% în ultimii doi ani. Oamenii se tem să mai vină în vacanță acolo unde cerul nu este senin, ci patrulat de avioane F-16.
Frecvența incidentelor este în creștere. Chiar la începutul acestei luni avioanele au fost ridicate de la sol pentru a monitoriza 20 de drone. Deși țintele sunt porturile ucrainene de peste Dunăre, fragmente metalice ajung deseori pe pământ românesc.
Testele de la Capu Midia
Armata română și aliații NATO caută soluții pentru un „zid de drone” care să protejeze flancul estic, însă provocările tehnice sunt uriașe. La un exercițiu recent desfășurat la poligonul Capu Midia, sistemele de apărare nu au reușit să intercepteze țintele în trei din cele nouă teste efectuate. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a fost sincer în privința limitărilor actuale.
„Nu veți putea vedea un zid de drone care să protejeze complet, tot timpul. Când vezi drone venind peste Marea Neagră, în unele situații nu putem garanta că nu vor trece granița. De aceea luăm măsuri în avans”, a spus Miruță.
„Ce-o fi, o fi”
În timp ce la București se discută despre strategii militare, în satele de pe malul Dunării, oamenii au obosit să se mai teamă. În Plauru, guvernul a instalat buncăre de beton, dar ele sunt mai tot timpul goale. Unii localnici spun că nici nu se mai dau jos din pat când sună RO-Alertul.
„Dacă pică drona peste buncăr, ce diferență mai e?”, se întreabă ei.
La oraș, în Tulcea, adăposturile de protecție civilă din subsolurile blocurilor, construite în timpul Războiului Rece, sunt pline, dar nu de oameni, ci de pânze de păianjen sau gunoaie. Ventilația e proastă, iar lumina și toaletele lipsesc din peisaj. Inspectorii de protecție civilă spun că pericolul cel mai mare nu este drona în sine, ci faptul că populația s-a obișnuit cu pericolul.
„Nu toată lumea se sperie. Ne-am obișnuuit cu asta. Asta este cel mai rău”, afirmă Raluca Elena Doroș, inspector de protecție civilă în cadrul primăriei.
CITEȘTE ȘI
Noi atacuri ale Rusiei în Ucraina, în apropierea graniţei cu România
Localnicii ar trebui antrenati sa fie speriati toti non – stop?!? Asa vrea Elena Doros?
Refractarii, s-au obisnuit!
Presa romaneasca numai romaneasca nu mai e. Cat timp usa e inchisa si razboiul e in afara casei e bine sa ne vedem de treaba fara frici demonstrative.
Bianca , realitatea e că nimeni , niciodată nu a explicat de dronele vin de eroii care ne apără de ruși , prin ricoșeu , de ce nu au fost prezentate dovezi clare cu identitatea dronelor , de ridicarea de la sol a două avioane , e singura tehnică operațională de apărare . Menționez faptul că o dronă criminală care amenință Romănia costă aproximativ o mie de euro ( scîndură , polistiren , un motor de drujbă … ) , iar costurile operaționale cu ,, ridicarea de la sol ,, a două avioane , costă 200.000 de euro .