Verdictul CCR în cazul Liceului din Târgu Mureș

Curtea Constituţională a admis, luni, sesizarea PNL şi PMP referitoare la proiectul de lege privind înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic de la Târgu Mureş.

„S-a admis contestaţia şi s-a declarat neconstituţională legea”, a spus preşedintele CCR, Valer Dorneanu, la finalul şedinţei, menționând că Parlamentul nu poate da legi ”cu caracter individual”.

Întrebat dacă Parlamentul poate înfiinţa şcoli, Dorneanu a răspuns: ”Nu numai că nu poate înfiinţa şcoli, nu poate să dea legi cu caracter individual, care să producă efecte pentru o singură persoană juridică. Aici e vorba de o persoană juridică. Nu s-au reglementat raporturile dintre părinţi, elevi, studenţi. S-a înfiinţat o şcoală”.

În sesizarea la Curtea Constituţională se arată că legea este neconstituţională deoarece încalcă principiul separaţiei în stat şi principiul constituţional al autonomiei locale şi descentralizării pentru că reglementează o situaţie particulară, aflată în competenţa exclusivă a autorităţilor administraţiei publice locale.

„Prin adoptarea Legii pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc se creează un precedent neconstituţional. Ori de câte ori o autoritate a administraţiei publice locale va respinge adoptarea unei hotărâri, din motive de oportunitate sau legalitate, sau va adopta o hotărâre, conform competenţelor sale legale şi decizionale, orice parlamentar nemulţumit va iniţia un proiect de lege pentru reglementarea situaţiei care îl nemulţumeşte şi va invoca pentru adoptarea unei legi reglementarea pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc. La fel se va pune problema în situaţia anulării unei hotărâri a unei autorităţi a administraţiei publice locale de către instanţa de contencios administrativ”, prevedea sesizarea

Totodată, această ”discriminare” nu poate fi subsumată asigurării dreptului la educaţie pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale (discriminare pozitivă), în condiţiile în care nu este stabilit un cadru general valabil care ar reglementa înfiinţarea tuturor unităţilor de învăţământ care ar asigura predarea în limba maternă a unei minorităţi naţionale, se arată în documentul depus la CCR.

„Astfel, prin legiferarea acestui caz particular se generează situaţii de discriminare între persoane care se află în aceeaşi situaţie, respectiv persoanele aparţinând diverselor minorităţi naţionale din România.Această stare de fapt contravine prevederilor conţinute de art. 4, alin. (2) din Constituţia României care normează faptul că “România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţa politică, de avere sau de origine socială” precum şi cele ale dispoziţiilor art. 16, alin. (1) din legea supremă potrivit cărora “Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, mai spun contestatarii.