„HOTEL EUROPA” – un nou spectacol 9G la TNB

Hotel Europa după Goran Stefanovski, în regia tânărului Andrei Raicu, este noua premieră care va avea loc în cadrul Programului 9G la TNB, miercuri 18 şi joi 19 noiembrie, la ora 20.00, la Sala Mică a Naţionalului bucureştean.

Hotel Europa este un loc unde visul Occidentului se demontează cărămidă cu cărămidă, unde orice speranţă devine praf şi pulbere, unde pericolul pătrunde prin orice fisură, iar copilăria şi fragilitatea nu îşi mai găsesc locul. Este acel spaţiu şi timp pe care Europa de Est sau vechea Europă “glorioasă” nu îl va mai găsi niciodată. Este un loc unde se râde în hohote şi unde plânsul se numără în bani, crime, mutilări umane.

O apocalipsă spusă cu sânge şi umor, pentru că în Balcanii descrişi de Goran Stefanovski, tragedia este sursa supravieţuirii.

Hotel Europa, în regia tânărului Andrei Raicu

„Europa de Est – Bizanţul – este o societate închisă, verticală, patriarhală, rurală, lipsită de toleranţă şi democraţie. Fără posibilitatea unei libere exprimări, în orice aspect legat atât de viaţa publică cât şi de viața privată. De cealaltă parte stă Donald Duck – simbolul capitalismului. El trăieşte într-o societate urbană, rapidă, democratică, post-industrială şi consumeristă. Nu are familie. E ca un cowboy a cărui viaţă depinde de viteza şi de capacitatea de reacţie atunci când intră într-un «saloon». Donald Duck este simbolul politicii sterile de dreapta şi al ratării metafizice. Intrarea lui Donald Duck în Bizanţ este ceea ce a păţit Europa de Est în ultimii douăzeci de ani”, spune Goran Stefanovski.

Astăzi, stabilit în Marea Britanie, la aflarea veştii că piesa sa este montată la Bucureşti în cadrul unui program dedicat tinerilor, Goran Stefanovski mărturiseşte că este foarte curios ce impact va avea textul scris în urmă cu 15 ani, văzut prin ochii unei noi generaţii.

Andrei Raicu, regizor aflat la debut, explică opţiunea pentru această piesă, astfel: „Hotel Europa este despre coliziunea a două lumi, cea a oamenilor proveniţi din zona Bizanţului – (Est-Europenii) care bat la uşile Europei din dorinţa de a scăpa de teroarea în care trăiesc şi care se manifestă în mai multe forme şi pe mai multe planuri în Lumea cea bună a Europei Occidentale. Şapte scene în care găsim personajele în propriul purgatoriu creat de ei înşişi – un patriot beţiv, o curvă, tineri fugiţi de acasă în luna de miere etc. Spectacolul îşi propune să răspundă la următoarele întrebări: Cu ce m-a ajutat pe mine Europa de Vest?, Ce mi-a oferit mie ca individ? şi Cum sunt eu privit în Europa?”.

Hotel Europa, unde orice speranţă devine praf

Scenografia: Mihaela Popescu. Mişcarea scenică: Andreea Belu.

Muzica şi Sound design: Alex Halka. Light design: Cristi Niculescu.

Cu: Eduard Cîrlan, Alexandra Laura Badea, Alina Badea, Cosmin Dominte, George Lepădatu, Ionuţ Niculae, Mădălin Mandin

La a doua ediţie a Programului 9G la TNB au fost înscrise 52 de proiecte, iar 4 dintre ele au fost selectate pentru a intra în repetiţii: After Hours, un spectacol de Radu Iacoban, Hotel Europa după Goran Stefanovski, regia Andrei Raicu, (D)efectul Placebo, coordonat de Ştefan Lupu, Beckett coupé, regia Dragoş Alexandru Muşoiu.

„Carousel”, un spectacol de neratat, semnat Andrei Șerban

Ana Ularu şi Vlad Ivanov, două interpretări remarcabile în Carousel

Adaptare de Andrei Şerban şi Daniela Dima după piesa LILIOM de Ferenc Molnar şi filmul cu acelaşi titlu de Fritz Lang.

„Convingerea mea e că teatrul oferă posibilitatea să avem o experienţă comună cu spectatorii, din care să ieşim cu toţii împrospătaţi, hrăniţi cu impresii pe care fiecare le asimilează în felul său. Văd teatrul ca pe o aventură care include toate aspectele vieţii, de la simplul divertisment la supranatural, de la gestul cotidian la invizibilul care devine transparent. Când privim ştirile la televizor sau pe net, ne umplem de frustrare ori de confuzie, de furie sau teamă, dar la teatru avem uneori şansa de a depăşi aceste stări şi de a ieşi de acolo mai curajoşi, mai puternici şi încrezători că putem face faţă vieţii. Îmi amintesc de acest lucru (pe care l-am auzit des de la Peter Brook), de câte ori încep un nou spectacol.

Carousel, Muzică, dans şi culoare

Musicalul nostru original, Car(o)usel, bazat în primul rând pe piesa Liliom, scrisă la Budapesta în 1909 de Ferenc Molnar, ar putea fi văzut ca politic incorect dintr-o perspectivă feministă. Cum poate Iulia să considere palma primită de la Liliom ca pe o mângâiere şi să-l iubească demn şi în tăcere?! Molnar, ca orice autor bun, nu îşi impune propria lui viziune asupra lumii. În piesă sunt puncte de vedere diferite, uneori contradictorii: ele reflectă realitatea vieţii înseşi, filtrată prin personajele piesei. Molnar a învăţat de la Shakespeare să facă teatru cu o libertate absolută. El ştie să treacă de la un moment tragic, dureros şi profund la o glumă piperată, de la satira socială plină de sarcasm şi ironie la lirism şi dragoste pasională, de la expresia grosolană la una de o sensibilitate fină, de la aluzii sexuale la mister şi metafizică. Personajele se află cu adevărat între pământ şi cer, împinse de circumstanţe să găsească forţa vitală pentru a trăi conform ideii lor de respect şi demnitate umană, iar umorul le salvează mereu în faţa tristeţii, disperării şi negativităţii. E remarcabilă transcendenţa acestor fiinţe marginalizate din motive sociale, economice, culturale. Deşi sunt împinse la periferia lumii, acolo unde nu există nici educaţie, nici protecţie, unde nicio realizare nu pare posibilă – în consecinţă, limbajul lor este atât de primitiv şi de rudimentar încât nici nu reuşesc să-şi exprime sentimentele — totuşi chiar acolo o poveste de dragoste adevărată şi pură poate să se înfiripe şi asta exprimă credinţa autorului că miracolul uman e oricând posibil. Liliom reacţionează des prin acte paradoxale, care aparent contrazic ceea ce simte sau ce gândeşte. Exemplul major: când nu se simte la înălţimea dragostei pe care i-o oferă Iulia, în loc s-o mângâie, o loveşte. Dar Molnar ne face să intuim în acest punct delicat că mâna care loveşte ar vrea de fapt să mângâie. Intenţia mea dintodeauna de a nu deveni «prizonier» al unui stil rigid de a face teatru m-a împins spre a căuta inspiraţie şi în alte medii în care a fost transpusă piesa lui Molnar. Împreună cu Daniela Dima, colaboratoarea mea constantă, am făcut o adaptare pornind nu doar de la piesă, ci şi de la filmul cu acelaşi titlu al lui Fritz Lang şi, într-o mică măsură, de la acela al lui Richard Borzage (mai puţin cunoscut şi împlinit), creând în final o formă nouă, în care deseori personajele se exprimă prin cântec şi dans, dar total diferită de celebrul musical Carousel de pe Broadway, care a transportat povestea lui Molnar într-o feerie pur americană. În filmul lui Lang, Antonin Artaud juca un misterios Ascuţitor de cuţite, personaj pe care l-am preluat. Scenariul nostru contrabalansează duritatea subiectului cu o tramă aparent uşoară, fluidă, cu accente naive, incluzând şlagăre italieneşti cu iz fermecător şi lejer, care comunică în acelaşi timp o tristeţe, o melancolie şi chiar o suferinţă care nu e specifică unei colectivităţi, ci universal valabilă. Trupa cu care am creat spectacolul e formată în jurul unui nucleu cu care am lucrat constant în ultimul timp, avându-l în centru pe prietenul meu Vlad Ivanov. Colaborarea cu acest grup special e o adevărată bucurie, pentru că s-a creat o formă de telepatie colectivă care corespunde ideii că teatrul e un organism viu şi complex, în care respirăm şi acţionăm interdependent”, mărturiseşte regizorul Andrei Şerban.

Carousel, un spectacol în regia lui Andrei Şerban pe care îl veţi iubi

Liliom, interpretat admirabil de Vlad Ivanov

Decor: Octavian Neculai. Costume: Lia Manţoc.

Lumini: Alexandru Darie şi Andrei Şerban.

În distribuţie: Vlad Ivanov, Alexandra Fasola/ Ana Ularu, Rodica Lazăr/ Maria Obretin, Cătălin Babiuc, Ana Covalciuc/ Silvana Negruţiu, Radu Iacoban, Mirela Gorea, Adela Bengescu, Şerban Gomoi, Andraaa Corlat / Simona Pop.

Acompaniament muzical, compus şi interpretat de Raul Kusak.

Coregrafia cântecelor : Arcadie Rusu.

Spectacolul poate fi vizionat în 21 noiembrie, la ora 19.00, la Sala Liviu Ciulei a Teatrului Bulandra.

„CRIMĂ ŞI PEDEAPSĂ”

Scenă din Crimă şi pedeapsă, în regia lui Yuri Kordonsky

„O versiune surprinzătoare a romanului lui Dostoievski. Un proces complicat al conştiinţei despre vinovăţia şi nevinovăţia unei crime. Motivarea crimei. Motivarea impulsurilor care-l conduc pe erou să-şi recunoască vina. Un Raskolnikov modern cu conştiinţă scindată şi dorinţa de a indrepta tot răul din lume. Un spectacol tulburător despre mântuire prin asumarea suferinţei”.

O montare în care strălucesc Richard Bovnoczki, Marius Manole şi Vlad Logigan şi care, prin distribuirea lui Marian Râlea, câştigă în teatralitate.

Marius Manole în Crimă şi pedeapsă

Dramatizare şi Regie: Yuri Kordonsky.

Decoruri: Tina Louise Jones. Costume: Nina Brumuşilă. Light design: John Carr.

În distribuţie: Marian Râlea, Marius Manole, Richard Bovnoczki, Vlad Logigan, Rodica Lazăr / Anca Andron

Astă-seară, la ora 18.30, la Sala Toma Caragiu, Studio Space.

„Marmură”: doi actori uriași, un regizor excelent, Yuri Kordonsky

Victor Rebengiuc şi Marian Râlea în Marmură

„Îmi doresc din tot sufletul ca acest text al lui Iosif Brodski să fi fost o provocare pentru actori. Ambii sunt actori intelectuali, aceasta fiind singura cale de a aborda piesa. În timpul repetiţiilor am vorbit adesea despre filosofie, istorie, poezie, artă în general, pentru a înţelege modul în care funcţionează personajele: prin emoţie, dar şi prin idee. Am putut monta piesa aceasta, fiindcă ambii actori sunt intelectuali; ei au şi transmit puternic emoţia, dar au şi nişte minţi minunate, cu experienţă şi cunoştinţe despre istorie, ei înşişi fiind martori direcţi ai unor cataclisme istorice, martorii evenimentelor care au avut loc aici în ultimele decenii, evenimente care au schimbat faţa lumii. Piesa aceasta nu poate fi jucată de actori care n-au capacitatea de a aprecia poezia, arta. Cei doi trăiesc în ARTĂ. Viaţa însăşi e artă, de aceea ei pot vorbi şi simţi aceste teme, aceste subiecte care l-au frământat atât de mult pe Brodski…”, afirmă regizorul Yuri Kordonsky.

Regia lui Yuri Kordonsky se îngemănează cu scenografia Ninei Brumuşilă, în Marmură

„Balansând între abstract şi concret, între realism şi metaforă, spectacolul de la Teatrul Bulandra, o piesă rară pe scena unui teatru, trăieşte nu doar prin propunerea regizorală a unui Kordonsky, devenit între timp un sceptic învederat, dar mai ales prin interpretarea celor doi actori uriaşi: Victor Rebengiuc şi Marian Râlea”. Doina Papp.

Decor şi costume: Nina Brumuşilă. Lighting design: Lucian Moga.

Spectacolul poate fi vizionat în 20 octombrie, la ora 19.00, la Sala Toma Caragiu a Teatrului Bulandra.

„Infirmul din Inishmaan”, o comedie neagră

Infirmul din Inishmaan

Pentru prima oară la Bucureşti, Teatrul „U Mosta” din Perm (Rusia) prezintă la „Teatrul Odeon” spectacolul Infirmul din Inishmaan de Martin McDonagh, sâmbătă, 28 noiembrie, la ora 19.00, la Sala Majestic.

Regizor şi scenograf: Serghei Fedotov.

Cu: Alevtina Borovskaya, Irina Molyanova, Iliya Baboshin, Vasiliy Skidanov, Sergei Melnikov, Anastasia Muratova, Vladimir Ilyin, Semen Mineralov, Galina Grinberg.

Infirmul din Inishmaan este o comedie neagră, care leagă povestea de filmarea reală a documentarului Omul din Aran.

O comunitate mică din Insulele Aran din Inishmaan, de pe coasta de vest a Irlandei, află cu încântare că o echipă de filmare de la Hollywood soseşte în vecinătate, la Inishmore, pentru a face un documentar despre viaţa pe insule. „Infirmul” Billy Claven, dornic să scape de bârfa, sărăcia şi plictiseala din Inishmaan, concurează pentru un rol în film şi, spre surprinderea tuturor, orfanul şi proscrisul are o şansă… sau cel puţin aşa se crede.

Pornind de la piesa lui McDonagh, Teatrul „U Mosta” a reuşit să creeze un spectacol straniu, amuzant şi emoţionant, care în 2010 a câştigat prestigiosul Premiu naţional de teatru Masca de Aur.

De la premieră, spectacolul a fost prezentat în 27 de festivaluri naţionale şi internaţionale şi a câştigat 10 Grand–prix-uri.

Teatrul „U Mosta” este unul dintre cele mai importante teatre din Rusia, singurul teatru mistic din lume, câştigător a numeroase premii naţionale şi internaţionale, cu participări la festivaluri din India, Egipt, Austria, Germania, Polonia, Republica Cehă, Bulgaria, Bosnia & Herţegovina, Macedonia, Lituania, Letonia, Estonia, Ungaria, Slovacia, Ucraina, Belarus.

Este un teatru de autor, care păstrează şi continuă cele mai bune tradiţii ale teatrului psihologic rusesc şi combină ideile teatrului de repertoriu cu teatrul laborator.

Fondatorul şi directorul artistic, Sergei Fedotov, este artist onorific al Rusiei, câştigătorul Premiului Naţional al Cehiei, al Premiului Masca de Aur şi al Premiului Guvernului Federaţiei Ruse. Metoda artistică a lui Serghei Fedotov urmăreşte să dezvolte tradiţiile teatrului rusesc, îmbogăţit prin descoperirile lui Mikhail Cehov şi şcoala lui Jerzy Grotowski.

„Trei nopţi cu Madox”, la Nottara

Victoria Cociaş, Ion Grosu, Alex Jitea în Trei nopţi cu Madox

Teatrul Nottara prezintă joi, 19 noiembrie şi vineri, 20 noiembrie, de la ora 19.30, la Sala „George Constantin”, premiera oficială a spectacolului Trei nopţi cu Madox de Matei Vişniec, în regia lui Mihai Lungeanu. Scenografia este realizată de Luana Drăgoiescu şi muzica originală este semnată de Pedro Negrescu.

Din distribuţie fac parte: Victoria Cociaş, Ion Haiduc, Ion Grosu, Alexandru Jitea şi Paul Chiribuţă. Lor li s-au alăturat patru tineri actori, studenţi ai Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”: Lucian Bârsan, Iulian Burciu, Iulian Cuza şi Veliko Velikov.

Piesa unuia dintre cei mai jucaţi autori români din Europa şi nu numai, Trei nopţi cu Madox (scrisă în 1994), surprinde cu o desăvârşită sensibilitate, cu umor şi luciditate speranţele, slăbiciunile şi absurdul naturii umane.

Locuitorii unui oraş-port trăiesc, timp de trei nopţi, o întâlnire de taină cu un domn misterios – un oarecare Madox, care se dovedeşte a fi mult mai special decât părea la prima vedere…

„Madox nu este o simplă idee, nici un concept, nici o imagine poetică; el este cel care poate transforma realitatea traiului de zi cu zi în metafora vieţii «eterne». (…) este ceea ce decide fiecare dintre noi să fie. Eu unul îl socotesc o călăuză spre fericire, spre armonie, spre împlinire,” mărturiseşte Mihai Lungeanu.

Reprezentaţia de vineri, 20 noiembrie, se va desfăşura în prezenţa extraordinară a autorului.

„Teatrul Nottara este pentru mine un fel de iubire de tinereţe. Eram încă elev de liceu şi veneam de la Rădăuţi la Bucureşti ca să văd spectacole de teatru. Atunci am descoperit şi Teatrul Nottara care avea un fel de căldură numai a lui, crea un fel de senzaţie de intimitate mai mare decât celelalte teatre bucureştene, iar faptul că se intra în el direct de pe bulevard amplifica impresia de cordialitate cu trecătorul, cu spectatorul potenţial. Teatrul Nottara te înşfăca în alambicul său de vise şi de poezie, de râs şi de fantezie”, îşi aminteşte Matei Vişniec.

Evenimentul va fi precedat, la ora 19.00, de lansarea cărţilor: Omul din care a fost extras răul de Matei Vişniec (Editura Cartea Românească, 2014) şi Personajul virtual sau calea către al V-lea punct cardinal la Matei Vişniec de Mihai Lungeanu (Editura Eikon, 2014).

Radu Afrim vine astă-seară la ”Festivalul de Dramaturgie Contemporană” cu o comedie la care râsul curge în cascade

Emilia Popescu, Ştefan Bănică Jr. în La Pulce. Foto Mihaela Marin

Cea mai recentă premieră a „Teatrului de Comedie”, La Pulce, după Puricele în ureche de Georges Feydeau, a deschis aseară ediţia a XXVI a Festivalului braşovean. Spectacolul poartă semnătura lui Horaţiu Mălăele, un nume care nu are nevoie de nicio prezentare. Mai mult, „în spectacolul de acum îi reuşeşte totul” – spune presa de specialitate. Aşadar, o comedie clasică de succes, dar şi o comedie cu vedete ale scenei româneşti: Emilia Popescu, Ştefan Bănică Jr, Gabriela Popescu, Valentin Teodosiu, Gelu Niţu ş.a.

Primul spectacol în concurs va fi prezentat astăzi, la ora 19.30. Family Affairs, piesa de debut a scriitoarei nordice Rosa Liksom, este teatru trash autentic şi spumos, o operă junk care ia în răspăr toate tabuurile. Tratând despre drepturile animalelor, schimbările climatice, economia bazată pe o piaţă insaţiabilă, mişcarea de eliberare a bărbaţilor exploataţi de soţii şi de copii, Family Affairs este o satiră contemporană originală, rar întâlnită pe scenele noastre. Regizorul Radu Afrim a ales să monteze acest text atât de provocator cu trupa „Teatrului Odeon”, realizând o „comedie la care râsul curge în cascade în sala de spectacol”.

Conform tradiţiei, festivalul are în program şi lansări de carte de teatru. Primul volum din seria prezentată în acest an, Dramaturgie Italiană Contemporană. Selecţia Florica Ichim, este editat de Fundaţia Culturală „Camil Petrescu” – Revista Teatrul Azi (supliment), prin Editura Cheiron, 2015.

Seria de Dramaturgie Contemporană, editată de către Fundaţia Culturală „Camil Petrescu” – Revista Teatrul Azi a avut încă de la primul volum, apărut în 2005, rolul de a familiariza oamenii de teatru şi publicul din România cu producţia dramatică a unor ţări care au traversat experienţe istorice similare, sau a acelor ţări care, deşi se pot lăuda cu o cultură teatrală dinamică şi bogată, sunt aproape complet necunoscute la noi. Antologia Dramaturgie italiană contemporană, cea mai recentă apariţie din această serie, are toate şansele să fie primită cu acelaşi interes. Piesele selectate sunt profund ancorate în realitate, vorbind despre realităţi imediate şi recurente: migraţia, conflictele în familie, înstrăinarea în societatea contemporană. În acelaşi timp, sunt scrise de dramaturgi (Marco Martinelli, Spiro Scimone, Fausto Paravidino), care cunosc rigorile specifice scenei, fie ca regizori, fie ca actori.

Family Affairs, în regia lui Radu Afrim

Mâine, la ora 19.30, puteţi viziona Portugalia de Zoltán Egressy, în direcţia de scenă a lui Victor Ioan Frunză, spectacol al „Teatrului Nottara”, prefaţat, la ora 19.00, în foaier, de lansarea cărţii V.E. Mayerhold. Reconstrucţia teatrului (volumul II ), Editura Fundaţiei Culturale „Camil Petrescu”, Bucureşti, 2015.

Joi, 19 noiembrie, la orele 17.30 şi 20.30 sunteţi aşteptaţi la Variaţiuni pe modelul lui Kraepelin de Davide Carnevali, regia Alexandru Dabija, producţie a Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi.

Copilul problemă de George F. Walker, în regia Adrian Iclenzan, propunere a Teatrul „Sică Alexandrescu” din Braşov, este programat vineri, 20 noiembrie, la ora 18.00.

Tot vineri, la ora 20.00, Teatrul „Toma Caragiu” din Ploieşti vă invită la Central Park West de Woody Allen, regia Liviu Lucaci.

Teatrul-gazdă oferă sâmbătă, 21 noiembrie, la ora 19.30, spectacolul Dansând în noapte de Patrick Ellsworth, regia Vlad Massaci, precedat, la ora 19.00, de lansarea cărţii Clipe de teatru, de Doina Papp.

Duminică, 22 noiembrie, puteţi urmări două producţii:

La ora 17.00, la Sala Studio, este anunţat Priveşte înapoi cu mânie de John Osborne, regia Vladimir Anton, producţie aTeatrul „Sică Alexandrescu”, iar la ora19.30, la Sala Mare este programat Top Dogs de Urs Widmer, regia Theodor Cristian Popescu, spectacol al „Teatrului Mic” din Bucureşti.

Ultima zi a Festivalului ese dedicată Festivităţii de Premiere, şi spectacol-concert Apolodor, după Gellu Naum, semnat de Ada Milea, producţie a Teatrul Naţional „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca.

Întâlniri cu maeştrii Artei Actorului la ”FITCA”!

Omul din La Mancha

Festivalul Internaţional de Teatru Clasic de la Arad a dedicat două zile musical-ul şi teatrului-dans, prezentândcele mai recente producţii ale Teatrului „Regina Maria” Oradea şi ale Teatrului Naţional Târgu-Mureş, Compania „Liviu Rebreanu”: Omul din La Mancha, un musical de Dale Wasserman în regia lui Korcsmáros György, şi Vivaldi şi anotimpurile – un spectacol de teatru coregrafic de Gigi Căciuleanu.

Musicalul Omul din La Mancha s-a jucat pe Broadway începând din 1965, a avut peste 2.300 de reprezentaţii şi a câştigat cinci Premii Tony, inclusiv premiul pentru Cel Mai Bun Musical, devenind una dintre cele mai longevive producţii de acest gen. O istorie atât de impresionantă a fost cu siguranţă o provocare pentru regizorul Korcsmáros György, venit special la Teatrul din Oradea să monteze acest musical. Mai ales că anul aceasta se împlinesc 50 de ani de la prima reprezentaţie.

Un spectacol remarcabil, emoţionant şi tulburător totodată, ce-i prezintă pe Don Quijote şi Sancho Panza în lungul drum spre lumea adevărului, spre lumea viselor împlinite. Un drum presărat cu piedici, în căutarea cavalerismului.

Vivaldi şi anotimpurile, în regia lui Gigi Căciuleanu. Credit foto Bristena

Vivaldi şi anotimpurile, cel mai nou spectacol al lui Gigi Căciuleanu, s-a născut dintr-o idee de regie şi concept spaţial de Dan Mastacan şi a avut premiera la finalul lunii septembrie. O întâlnire specială între clasicismul vienez al lui Antonio Vivaldi şi emoţia pură a dansului marca Gigi Căciuleanu.

Ieri, publicul arădean a putut viziona Astă seară: Lola Blau de Georg Kreisler, cu Maia Morgenstern, într-un rol de excepţie care i-a adus în 1995 premiul UNITER pentru Cea mai bună actriţă. Un musical dramatic în regia lui Alexandru Dabija, scenografia Puiu Antemir, costumele Doina Levintza, producţie a „Teatrului Evreiesc de Stat” Bucureşti.

Maia Morgenstern în Astă-seară Lola Blau

Astă seară, la ora ora 19.00, o comedie savuroasă: Trei gemeni veneţieni de Antonio Mattiuzzi Collalto

Cu trimiteri fine la commedia dell’arte, spectacolul „Teatrului Mic” din Bucureşti, este o exemplificare rară a virtuozităţii artistice, patru dintre cei şapte actori ai distribuţiei jucând mai multe roluri. Într-o avalanşă de situaţii comice se găseşte şi protagonistul Cristi Iacob, în triplul rol al fraţilor aflaţi în căutarea iubirii. Pentru această performanţă a primit Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal la Festivalul Naţional de Comedie de la Galaţi. Alături de el: Nona Ciobanu – Premiul pentru regie şi Oana Albu – Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar.

Cu spectacolul 20 de ani în Siberia, al Teatrului Național din București, programat miercuri, 18 noiembrie, la ora 19.00, coloritul Festivalului capătă noi nuanţe, tuşe ale istoriei personale, ale istoriei trăite de o româncă bucovineancă, în mijlocul Gulagului sovietic. Un spectacol necesar, un spectacol al reînvierii suferinţelor umane, născut la timp şi cu imensa şansă de a-şi găsi resorturi actoriceşti remarcabile, în persoana Amaliei Ciolan, actriţa care se identifică până la desăvâşire cu personajul Aniţa.

Despre osmoza relaţiei actor-personaj, Amalia Ciolan afirmă: „Pe măsură ce parcurgeam traseul povestirii eram convinsă că va trebui să povestesc şi eu despre Aniţa. Aşa am început. Sufletul ei mi-a transmis toate astea, iar eu am început să recompun în mici frânturi capitole întregi din viaţa ei. Doar aşa puteam să aduc la viaţă uriaşa ei făptură într-o oră de spectacol”.

Un one woman show dramatic, cu o actriţă despre care Sorin Misirianţu, regizorul spectacolului, spune că este „iubită de Dumnezeu”.

Tot mâine, la ora 20.00, Victor Rebengiuc, Şerban Pavlu, Constantin Cojocaru, Gheorghe Ifrim, Manuela Ciucur, Ioana Anastasia Anton şi Adrian Titieni formează distribuţia de excepţie a unui spectacol emoţionant al Teatrului Bulandra: Raţa Sălbatică, bazat pe drama de idei a lui Henrik Ibsen. Personaje prinse în vâltoarea minciunii, scăldate psihologic în simbolica apă „stătută” care nu purifică, ci care face ca justiţia să fie arareori dreaptă. Totul sub bagheta regizorală a lui Peter Kerek.

”#TEENSPIRIT”, premieră la Excelsior

Un caleidoscop al adolescenţei…

#TEENSPIRIT este un spectacol viu alcătuit din poveşti de viaţă care nu cunosc limite. Un amestec între ficţiune şi povestea personală a creatorilor lui. Un spectacol care nu se fereşte de anumite lucruri dureroase sau izbitoare, ci care pur şi simplu merge înainte şi trece prin zid! Un spectacol care nu ţine cont de convenţii sau de lucruri politicoase. Este un spectacol nepoliticos despre prima iubire, despre relaţia cu părinţii, despre raportul cu şcoala, despre visele şi dorinţele unei generaţii.

”Adolescenţa nu înseamnă doar să te zbengui puţin, să faci glume proaste ori să te îndrăgosteşti ici-colo; dimpotrivă, este vorba despre o perioadă extrem de… extremă! Trăirile sunt extreme, sunt primele momente în care încerci să intri mai adânc în viaţă, să te rupi de lucruri, să forţezi şi să întinzi până la capăt limitele; acest lucru nu este întotdeauna plăcut, ascunde o sumedenie de riscuri, o sumedenie de ciocniri, de lovituri şi de dureri. În «miezul» acesta am încercat să intrăm.”

Este un spectacol colectiv de: Răzvan Krem Alexe, Irina Antonie, Vlad Bălan, Adela Bengescu, Vlad Bîrzani, Raluca Botez, Nicholas Caţianis, Sonia Divile, Laurenţiu Drăgan, Ştefania Dumitru, Maria Teodora Filip, Sebastian Ghiţă, Mihaela Kavdanska, Peter Kerek, Maria Mitu, Ciprian Nemeşiu, Teodora Daiana Păcurar, Dana Rogoz, Alina Rotaru, Aurelian Stoleriu, Ovidiu Uşvat, Iuliana Vîlsan, Dilmana Yordanova.

Spectacolul poate fi vizionat în 23 noiembrie, la ora 18.00.