Visegrad contra Bruxellesului: paradoxul stabilirii prețului la energie în UE

Ungaria nu mai este condusă de iliberalul Viktor Orban, iar Polonia nu mai este condusă de ultraconservatorul Jaroslaw Kaczynski, însă măcar sărăcia în materie de energie și interesele legate de Politica Agricolă Comună a UE fac ca Grupul de la Visegrad să rămână unit într-un mod inconfortabil pentru liderii de la Bruxelles.

România, cea mai scumpă energie din UE pentru buzunarul cetățenilor

Când vine vorba de energie, liderii din Cehia, Slovacia, Ungaria si Polonia identifică un adversar comun: costurile care ar putea accentua decalajul industriei europene față de competitori. Romania ar trebui sa fie extrem de interesata de demersurile V4. Premierul liberal al Poloniei, Donald Tusk, acuză că țara sa plătește uneori cea mai scumpă energie din lume. Poate fi o declarație politică. Statistic, Eurostat arată că, în semestrul al doilea din anul 2025 (ultima statistică publicată), cea mai scumpă energie din Europa (după criteriul cel mai important – cât de mult arde la buzunar în acea țară, adică raportat la puterea de cumpărare) este energia din România.

Polonia amenință cu blocarea politicilor climatice

După întâlnirea V4 de la Bratislava, pe 11 septembrie, premierul polonez Donald Tusk avertizează că grupul V4 ar putea bloca politicile climatice ale UE care cresc prețurile energiei, pentru a proteja competitivitatea industriei din Europa Centrală.

În ultimele luni, Polonia și alte câteva state membre au făcut presiuni pentru o relaxare a Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), un mecanism de tip „plafon și comercializare” lansat în 2005, care obligă poluatorii să plătească pentru emisiile de carbon în sectoare precum producția de energie și industria grea. De asemenea, acestea au obținut amânarea introducerii ETS2, care va acoperi emisiile provenite din transportul rutier și clădiri, scrie Notes from Poland.

„Fie că vorbim despre ETS1, ETS2 sau despre alte propuneri, orice măsură care creează riscul unor prețuri mai mari la energie pentru noi va fi blocată de noi”, a declarat joi Tusk, la o conferință de presă alături de ceilalți premieri ai statelor V4, precum și de premierul Irlandei, care asigura președinția Consiliului UE. „Polonia și V4 nu vor permite nicio modificare sau propunere venită din partea instituțiilor europene sau a altor țări care ar putea înrăutăți situația energetică din statele noastre”, a adăugat el. „Prețurile energiei în această regiune, inclusiv în Polonia, trebuie să scadă”.

Polonia: energie relativ ieftină, dar scumpă pentru puterea de cumpărare

Potrivit Eurostat, gospodăriile din Polonia au plătit în semestrul doi din  2025 circa 27,09 euro/100 kWh, sub media UE de 28,96 euro. Ajustat la puterea de cumpărare, Polonia a avut însă al doilea cel mai ridicat preț din UE: 37,15 PPS/100 kWh, după România. Nu stă bine la acest capitol nici Germania. La fel și Italia. ETS a devenit o temă politică majoră, opoziția cerând retragerea Poloniei din sistem, iar președintele Karol Nawrocki susținând referendumuri împotriva politicilor climatice ale UE.

Fico: cum poate Slovacia să exporte energie și să plătească atât de mult?

Chiar daca Ungaria si Slovacia, țări care încă mai importă hidrocarburi din Rusia (o derogare obținută pentru că nu au ieșire la mare), au unele dintre cele mai reduse prețuri la sursele de producție a energiei electrice, nemulțumirile sunt mari.

Premierul slovac Robert Fico pune sub semnul întrebării mecanismele pieței europene de energie. El a declarat la conferință că, pentru competitivitatea Europei, sunt necesare, înainte de toate, „prețuri adecvate la energie”. Potrivit Berliner Zeitung, Fico critică mecanismele pieței europene de energie și cere prețuri mai mici pentru a susține competitivitatea. La summit s-au discutat reformarea ETS, decuplarea prețului gazelor de cel al electricității și noi forme de tranzacționare. Slovacia produce 85% din electricitate fără CO₂ și este exportator net, dar companiile plătesc uneori peste 100 €/MWh, față de 30–40 € în alte țări europene. Fico întreabă de ce piața europeană nu funcționează.

Praga și Budapesta atacă „indulgențele de mediu” ale UE

Premierul ceh Andrej Babiš a criticat dur sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii. ETS1 afectează deja industria, iar ETS2 va pune presiune și pe rafinării, furnizorii de combustibili și consumatori. Babiš avertizează că Europa riscă și o lipsă de capacități de producție dacă rafinăriile pleacă de pe continent. Fără schimbări rapide, companiile vor continua să părăsească Europa din cauza costurilor ridicate ale energiei, cu consecințe economice grave.

Premierul ungar Péter Magyar critică ritmul lent al politicilor europene, pentru că falimentează companiile din Europa Centrală din cauza costurilor ridicate la energie și gaze. El cere sprijin concret prin viitorul buget UE, inclusiv pentru renunțarea la gazul și petrolul rusesc și extinderea capacităților de stocare. Premierul irlandez Micheal Martin, prezent la summit, consideră și el prețurile ridicate la energie o problemă.

Cum se mută costul carbonului la cetățean

Țările V4 critică sistemul de tranzacționare al permiselor de emisii de carbon, permise de poluare. În ultimii 20 de ani, în această schema intrau marii poluatori inclusiv centralele electrice pe combustibili fosili. Sistemul ETS2, criticat cel mai mult in Polonia transferă acest sistem și la clădiri și transport, adică direct in buzunarul cetățenilor. Furnizorii de combustibil vor trebui să cumpere certificate pentru emisii de dioxid de carbon. Dar prețul acestor certificate va fi plătit de cetățean la pompă sau în factura de încălzire. Sistemul a fost de la bun început criticat pentru reducerea competitivității industriei UE pentru o iluzorie reducere a poluării, câtă vreme mari economii precum China și India nu aplică asemenea măsuri. Din această perspectivă, ETS nu ar fi decât niște ”indulgențe de mediu” pentru răscumpărarea păcatului poluării care a dus la ascensiunea economică a Vestului.

Licitația la care câștigă cea mai scumpă ofertă

Un rol important în prețul mare al energiei îl are și modul în care este stabilit pe piața spot, pentru ziua următoare. Se întâmplă la bursa EPEX din Olanda. Sistemul este contraintuitiv. Dacă oferta de energie ieftină (solară, eoliană, hidro, nucleară) este depășită cât de puțin, atunci prețul final devine prețul marginal dat de centralele pe gaze, preț care este cel mai mare.

Situația grea a Republicii Moldova

Iar apoi contează și conectarea regională a țărilor la sistemul european de electricitate. Slovacia produce energie nepoluantă în proporție foarte mare, însă interconectările se fac cu state în care energia este scumpă. În Polonia, o mare parte din energie vine din arderea cărbunelui, iar asta sporește mult prețul.

Situația cea mai dramatică la scumpirea energiei se înregistrează însă în Republica Moldova, unde, potrivit Eurostat, energia din primul semestru din 2025 a fost cu 62% mai scumpa decât în aceeași perioadă a anului precedent. Creșterea prețurilor la electricitate în Republica Moldova în 2025 a fost provocată în principal de pierderea accesului la energia ieftină produsă la centrala de la Cuciurgan, din Transnistria, după oprirea livrărilor de gaz rusesc către Transnistria. Republica Moldova a fost nevoită să înlocuiască această energie cu importuri mai scumpe, în special de pe piața regională. Liberalizarea, care presupune scumpire pentru integrarea în piața europeană, a contribuit si ea la transmiterea acestor costuri către prețul final.