Vizită cu iz electoral a Patriarhului Moscovei la Chişinău

Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, Kirill, sosește pe 8 octombrie, în Republica Moldova. Acesta va fi însoțit de o delegație de 60 de persoane din care fac parte doi mitropoliți, dar și de medicul și bucătarul lui personal, transmite Unimedia.

Presa de la Chişinău vorbeşte despre conotaţiile politice ale vizitei şi despre faptul că Patriarhul Daniel nu a fost încă invitat peste Prut. Patriarhia moscovită este un pandant al statului, iar patriarhul este privit ca făcând parte din clasa politică a Rusiei. În contextul demersurilor prooccidentale ale puterii de la Chişinău, vizita de două zile a patriarhului rus este pusă faţă în faţă cu escala de cinci ore a vicepreşedintelui american Joe Biden, in martie 2011.

Patriarhul intenţioneasă să viziteze eparhiile care se supun Patriarhiei de la Moscova, dacă starea sa de sănătate îi va permite, având în vedere că în cursul vizitei în Ucraina a suferit un atac de cord. Patriarhul nu va vizita Transnistria şi nici Găgăuzia, aşa cum se stabilise iniţial. La fel, durata vizitei a fost redusă de la patru zile la două zile.

Părintele Ion, reprezentant al Mitropoliei Basarabiei, a declarat că sunt anumite regului privind vizita unui patriarh. „Avem o societate multietnică. Dacă SS Kiril vine la cetățenii vorbitori de limba română atunci este ilegal din punct de vedere canonic. Nu vom participa la aceste evenimente, dar nici nu vom organiza proteste”, a menționat sursa citată.

În Republica Moldova activează şi Mitropolia Basarabiei, care ascultă de Patriarhia Română. O situaţie similară se întâlneşte şi în Ucraina, unde există o Biserica Ortodoxă sub ascultarea Patriarhiei Moscovei şi una independentă, susţinuta, în vremea preşedinţiei sale, de către Viktor Iuşcenko. Tensiunile dintre cele două comunităţi sunt puternice, iar patriarhul ucrainean Filaret a fost excomunicat de Biserica Ortodoxă Rusa. Patriarhul Constantinopolului a refuzat, de dragul relaţiei bune cu Moscova, să recunoască Patriarhia Kievului. Pentru Rusia miza ţine de controlul reţelei de informatori cu care Biserica din fostele republici sovietice a fost împânzită, scria agenţia Stratfor într-o analiză din 2009.

Fostul patriarh Aleksei a fost acuzat de legături cu KGB, in cadrul caruia ar fi avut numele de cod „Drozdov” („Sturzul”). În urmă cu doi ani, The Times scria că materiale din arhivele KGB studiate de o comisie parlamentară condusă de un preot disident, Gleb Yakunin, în 1992, au arătat că majoritatea clerului rus era infiltrată de poliţia secretă înainte de ’90. Despre actualul Patriarh Kirill se spune că ar fi fost agentul „Mihailov”

Toţi politicienii marcanţi de la Chişinău vor încerca sa se afişeze alături de Kirill, astfel încât capitalul lor electoral să aibă de câştigat. La toate evenimentele Patriarhul va fi însoţit de către preşedintele interimar, Marian Lupu, şi la unele evenimente − de către prim-ministrul Vlad Filat. Patriarhul se va întâlni şi cu liderul comunist Vladimir Voronin ( premiat cu „Omul anului”, in 2008 de fundatia „Unitatea popoarelor pravoslavnice”, prezidată de Patriarhul Moscovei). Mitropolitul Vladimir va fi mereu aproape de Patriarh. Presa a vorbit si despre eventuala inlocuire a mitropolitului Vladimir al Moldovei, însă purtătorul de cuvânt al Patriarhiei de la Moscova a infirmat aceste zvonuri.

Elocvent este gestul lansării ediţiei în limba română a unei cărţi semnate de patriarh, cu câteva zile înaintea vizitei. Volumul „Libertatea şi responsabilitatea în căutarea armoniei” are o prefaţă semnată de deputatul comunist Igor Dodon, pe care presa îl dă ca succesor al lui Vladimir Voronin la şefia formaţiunii.

În Republica Moldova activează şi un Partid Umanist, condus de Valeriu Pasat, fost şef al Serviciului de Informaţii si Securitate, consilier al fostului premier rus Anatoli Ciubais, condamnat în timpul regimului Voronin la zece ani de închisoare pentru delapidare şi apoi exonerat în 2009. Un an mai târziu, Partidul Umanist se folosea de imaginea Mitropolitului Vladimir şi propunea: aderarea Moldovei la Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, integrarea politică cu fostele republici sovietice şi introducerea în invăţământul preuniversitar a disciplinei „Bazele Ortodoxiei”.